Adjunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Daniel Gheorghe, a declarat marţi, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, că asupra celor din instituţia pe care o reprezintă nu au fost puse presiuni „din partea nimănui” în legătură cu listele electorale de la referendum.
„Nu au fost presiuni din partea nimănui”, a spus el, citat de Mediafax, după audierile de la Parchet.
Întrebat cu privire la informarea din 2 august în care s-a precizat că „Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, Daniel Gheorghe a precizat că „exactitatea datelor poate fi influenţată, într-o măsură mai mică sau mai mare, de anumite cauze”, cum ar fi neînregistrarea unor cazuri de deces sau de persoane care şi-au mutat domiciliul în străinătate.
În acelaşi context, ajunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a afirmat că „s-au făcut multe verificări”, încă înainte de alegerile locale, acestea vizând, printre altele, cazurile persoanelor a căror vârstă a trecut de 100 de ani. Potrivit lui Daniel Gheorghe, verificările în astfel de cazuri au avut ca scop scoaterea de pe liste a persoanelor care au decedat între timp.
Adjunctul şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, a fost audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul în care Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale.
Potrivit unor surse judicare, anchetatorii continuă marţi audierile în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a fost citat să se prezinte la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest dosar, au precizat sursele citate.
Procurorii l-au citat pentru audieri şi pe juristul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, au adăugat sursele citate.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 6 august, începerea urmăririi penale faţă de Constantin Manoloiu, „sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice”.
„Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a respectat dispoziţiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României”, a precizat Parchetul instanţei supreme.
Adresa comunicată Curţii Constituţionale în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, relevă „o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu” din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis ulterior de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale.
Prin această faptă, Manoloiu ar fi fost cauzată „o tulburare însemnată relaţiilor sociale privind evidenţa persoanelor cu drept de vot şi a au fost afectate acele relaţii sociale a căror normală desfaşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari”, spun anchetatorii.
Cifra de 18.292.514 de alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o „cifră fluidă” de alegători pe liste, a spus Manoloiu.
