joi

28 martie, 2024

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

23 februarie, 2015

aderarea la euroÎn afara celor cinci criterii economice binecunoscute ce trebuie îndeplinite pentru a adera la Zona Euro, pe care de altfel le și îndeplinim în acest moment, există și unul mai puțin cunoscut, cel juridic.

Astfel, legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a UE, cel mai important aspect fiind cel al asigurării independenței băncii centrale și prevenirea presiunilor sau ingerințelor din partea altor organisme ale statului.

Din păcate, Legea 312/2004 (legea BNR) nu a fost revizuită în perioada scursă de la Raportul asupra convergenței din 2012 și până la cel din 2014. De aceea, au rămas o serie de prevederi care vor trebui modificate în sensul întăririi independenței băncii centrale pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile articolului 123 al Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.


Aspect foarte important, din punct de vedere al obiectivelor și sarcinilor BNR, mai sunt o serie de peste zece incompatibilități între legea BNR și cea a Băncii Centrale Europene ce vor trebui puse în acord. Natura lor intrinsecă le face mai greu accesibile publicului larg dar ar fi de reținut că ele prespun o activitate de legiferare care nu poate fi făcută ”peste noapte” iar toate aceste modificări legislative vor trebui trecute în timp util prin Parlament.

Media națională maschează decalajele interne

Cu un nivel de trai aflat la 54% din media UE (la paritatea puterilor de cumpărare standard), România se situează în prezent sub pragul minim de 60% la care s-a accesat Zona Euro și mult sub cel de 74% la care a fost aprobat aderarea Lituaniei la 1 ianuarie 2015. De aceea, o îmbunătățire rapidă a acestui indicator este esențială, chiar și în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor de la Maastricht.

Mai mult, dacă se face o trecere în revistă la nivelul regiunilor de dezvoltare, se poate oberva decalajul important între zona Capitalei, care are un nivel de trai situat chiar peste media UE (ar putea intra separat în Zona Euro fără nici o problemă din acest punct de vedere) și restul țării. Dacă se face abstracție de regiunea București-Ilfov, nivelul mediu de trai din România coboară la 44% din media UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Regiunea de Nord-Est (practic Moldova de dincoace de Prut) are simultan cea mai mare populație, aproape patru milioane de persoane, și cel mai mic nivel de trai, ceva mai mare de un sfert din media UE.


De reținut și ponderea ridicată la nivel național a populației cu risc de sărăcie și/sau excludere socială – circa 40%, comparativ cu o medie de 24% la nivelul UE28.

De aceea, adoptarea euro prespune și un anumit efort în atenuarea decalajelor de nivel de trai. Foarte mari nu doar între regiunile țării ( unde poziționarea cu un centru puternic dezvoltat și o periferie la mare distanță nu ar fi o premieră, dacă ne gândim, de pildă, la Slovacia, nemaivorbind de țările baltice ) dar mai ales în interiorul regiunilor unde ( în lipsa datelor certe dar pe baza PIB-ului extrem de precar pentru populația locală dată) putem avea surpriza de a regăsi județe situate sub 20% sau chiar 15% din nivelul de trai mediu al UE.

Tabloul de bord macroeconomic bun trebuie păstrat

În context, ar fi de apărat cu orice preț poziția destul de bună în raport cu state aflate deja în Zona Euro, în ceea ce privește tabloul de bord al situației macroeconomice. România respectă în prezent nouă din cei unsprezece indicatori conveniți pentru a caracteriza stabilitatea macroeconomică , ceea ce ne plasează la nivelul Poloniei și Bulgariei, peste Ungaria (7/11) dar sub Cehia (10/11, poziția investițională netă sub -65% din PIB fiind practic imposibil de atins pentru țările din regiunea noastră).

Importanța acestui tablou constă în referința pentru o eventuală decizie de acceptare în Zona Euro, chiar și la un nivel al PIB/locuitor relativ redus. Atenție, însă, reglementările UE prevăd deja că se vor putea lua o serie de măsuri graduale de readucere a indicatorilor-cheie în zona permisă și se poate merge până la instituirea unor sancțiuni pentru statele din Zona Euro dacă ele încalcă în mod repetat recomandările făcute.

În fine, trebuie menținat că România a aderat deja la Pactul Euro Plus, stabilit în primăvara anului 2011 între cele 17 state membre ale Zonei Euro de la acea vreme, la care s-au mai adăugat Polonia, Bulgaria, Danemarca, Letonia și Lituania (acestea din urmă în prezent membre ale Zonei). El se referă la măsuri pentru a crește competitivitatea și gradul de ocupare al forței de muncă.

Dar și la sustenabilitatea bugetelor publice, stabilitatea financiară și armonizarea pozițiilor în politica de impozitare, ceea ce presupune că ar trebui să fim atenți la propunerile destul de riscante, avansate pentru 2016 și anii următori, referitoare la Codul Fiscal.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Foarte bun articol. Mulţumesc.
    Demonstraţi necesitatea unei atente planificări de politici publice, inclusiv legiferare, în vederea restrângerii diferenţelor reale în raport cu media ZE. Şi turnaţi un strop de apă rece peste creştetele înfierbântate de perspectiva aderării la ZE.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Foarte bun articol. Mulţumesc.
    Demonstraţi necesitatea unei atente planificări de politici publice, inclusiv legiferare, în vederea restrângerii diferenţelor reale în raport cu media ZE. Şi turnaţi un strop de apă rece peste creştetele înfierbântate de perspectiva aderării la ZE.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: