Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Aderarea la Zona Euro – Atenție la criteriul juridic, disparitățile de nivel de trai și tabloul de bord macroeconomic !

de Marin Pana 23.2.2015

aderarea la euroÎn afara celor cinci criterii economice binecunoscute ce trebuie îndeplinite pentru a adera la Zona Euro, pe care de altfel le și îndeplinim în acest moment, există și unul mai puțin cunoscut, cel juridic.

Astfel, legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a UE, cel mai important aspect fiind cel al asigurării independenței băncii centrale și prevenirea presiunilor sau ingerințelor din partea altor organisme ale statului.

Din păcate, Legea 312/2004 (legea BNR) nu a fost revizuită în perioada scursă de la Raportul asupra convergenței din 2012 și până la cel din 2014. De aceea, au rămas o serie de prevederi care vor trebui modificate în sensul întăririi independenței băncii centrale pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile articolului 123 al Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.

Aspect foarte important, din punct de vedere al obiectivelor și sarcinilor BNR, mai sunt o serie de peste zece incompatibilități între legea BNR și cea a Băncii Centrale Europene ce vor trebui puse în acord. Natura lor intrinsecă le face mai greu accesibile publicului larg dar ar fi de reținut că ele prespun o activitate de legiferare care nu poate fi făcută ”peste noapte” iar toate aceste modificări legislative vor trebui trecute în timp util prin Parlament.

Media națională maschează decalajele interne

Cu un nivel de trai aflat la 54% din media UE (la paritatea puterilor de cumpărare standard), România se situează în prezent sub pragul minim de 60% la care s-a accesat Zona Euro și mult sub cel de 74% la care a fost aprobat aderarea Lituaniei la 1 ianuarie 2015. De aceea, o îmbunătățire rapidă a acestui indicator este esențială, chiar și în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor de la Maastricht.

Mai mult, dacă se face o trecere în revistă la nivelul regiunilor de dezvoltare, se poate oberva decalajul important între zona Capitalei, care are un nivel de trai situat chiar peste media UE (ar putea intra separat în Zona Euro fără nici o problemă din acest punct de vedere) și restul țării. Dacă se face abstracție de regiunea București-Ilfov, nivelul mediu de trai din România coboară la 44% din media UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Regiunea de Nord-Est (practic Moldova de dincoace de Prut) are simultan cea mai mare populație, aproape patru milioane de persoane, și cel mai mic nivel de trai, ceva mai mare de un sfert din media UE.

De reținut și ponderea ridicată la nivel național a populației cu risc de sărăcie și/sau excludere socială – circa 40%, comparativ cu o medie de 24% la nivelul UE28.

De aceea, adoptarea euro prespune și un anumit efort în atenuarea decalajelor de nivel de trai. Foarte mari nu doar între regiunile țării ( unde poziționarea cu un centru puternic dezvoltat și o periferie la mare distanță nu ar fi o premieră, dacă ne gândim, de pildă, la Slovacia, nemaivorbind de țările baltice ) dar mai ales în interiorul regiunilor unde ( în lipsa datelor certe dar pe baza PIB-ului extrem de precar pentru populația locală dată) putem avea surpriza de a regăsi județe situate sub 20% sau chiar 15% din nivelul de trai mediu al UE.

Tabloul de bord macroeconomic bun trebuie păstrat

În context, ar fi de apărat cu orice preț poziția destul de bună în raport cu state aflate deja în Zona Euro, în ceea ce privește tabloul de bord al situației macroeconomice. România respectă în prezent nouă din cei unsprezece indicatori conveniți pentru a caracteriza stabilitatea macroeconomică , ceea ce ne plasează la nivelul Poloniei și Bulgariei, peste Ungaria (7/11) dar sub Cehia (10/11, poziția investițională netă sub -65% din PIB fiind practic imposibil de atins pentru țările din regiunea noastră).

Importanța acestui tablou constă în referința pentru o eventuală decizie de acceptare în Zona Euro, chiar și la un nivel al PIB/locuitor relativ redus. Atenție, însă, reglementările UE prevăd deja că se vor putea lua o serie de măsuri graduale de readucere a indicatorilor-cheie în zona permisă și se poate merge până la instituirea unor sancțiuni pentru statele din Zona Euro dacă ele încalcă în mod repetat recomandările făcute.

În fine, trebuie menținat că România a aderat deja la Pactul Euro Plus, stabilit în primăvara anului 2011 între cele 17 state membre ale Zonei Euro de la acea vreme, la care s-au mai adăugat Polonia, Bulgaria, Danemarca, Letonia și Lituania (acestea din urmă în prezent membre ale Zonei). El se referă la măsuri pentru a crește competitivitatea și gradul de ocupare al forței de muncă.

Dar și la sustenabilitatea bugetelor publice, stabilitatea financiară și armonizarea pozițiilor în politica de impozitare, ceea ce presupune că ar trebui să fim atenți la propunerile destul de riscante, avansate pentru 2016 și anii următori, referitoare la Codul Fiscal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.2.2015

Un raspuns

  1. casandra
    24.2.2015, 1:35 pm

    Foarte bun articol. Mulţumesc.
    Demonstraţi necesitatea unei atente planificări de politici publice, inclusiv legiferare, în vederea restrângerii diferenţelor reale în raport cu media ZE. Şi turnaţi un strop de apă rece peste creştetele înfierbântate de perspectiva aderării la ZE.

Lăsați un comentariu