joi

28 martie, 2024

29 octombrie, 2018

1. Potrivit datelor OECD, avuţia netă la pensie în România (calculată pentru anul 2016) se ridica la 8,3, valoare semnificativ sub media de 12,3 consemnată la nivelul mediei UE dar la egalitate cu Irlanda (alături de care avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB dintre statele Uniunii) şi peste cele înregistrate de Polonia (6,6) şi Marea Britanie (5,8).

Pentru referinţă, menţionăm că nivelul maxim este atins în Croaţia (22,9), care devansează Luxemburgul (22,4), Olanda (17,6) şi Austria (17,3). Vecinele noastre Ungaria (14,4) şi Bulgaria (14,1) au consemnat valori similare şi mult diferite de noi. Surprinzător, aproape de situaţia din România se află Elveţia (9,1), SUA (8,6), Coreea de Sud (8,5), Japonia (7,6) şi Chile (7,3).

Avuţia la pensie – valoarea la zi a fluxului de beneficii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale pe care persoanele retrase din activitate trebuie să le plătească din pensia lor. Acest indicator este afectat de speranţa de viaţă, de vârsta de intrare la pensie şi de regulile de indexare a acesteia. Se măsoară ca multiplu al venitului anual.


2. Rata netă de înlocuire a pensiilor din România ar fi de 51,6 %, potrivit aceloraşi statistici oficiale OECD. Valoare ce ne plasează la undeva la mijlocul scalei internaţionale, între Suedia (54,9%), Grecia (53,7%) şi Canada (53,4%), pe de o parte, şi Germania (50,5%), SUA (49,1%) şi Norvegia (48,8%) , pe de altă parte.

Media UE era sensibil mai ridicată (70,6%, atenţie cât de bine corespunde proporţia de 73% între ponderea veniturilor bugetare în PIB şi raportul dintre ratele de înlocuire la pensie între România şi media UE), în timp ce vecinele noastre din Uniune apar din nou împreună şi mult deasupra noastră (Ungaria cu 89,6% şi Bulgaria cu 88,9%).

Rata netă de înlocuire a pensiilor – drepturile de pensie raportate la veniturile de dinaintea ieşirii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale plătite de lucrători şi pensionari. Măsoară capacitatea unui sistem de pensii de a înlocui câştigurile din activitate, principala sursă de venit înainte de pensionare şi se exprimă în procente.

3. Raportul dintre durata de aflare la pensie şi durata de muncă ne plasează foarte aproape de media UE, potrivit Raportului de adecvare a pensiilor 2018 al Eurostat ( date din 2016). Cu 52%, ne poziţionează la egalitate cu Ungaria şi Croaţia, cu un punct procentual peste media UE, la care se află Polonia (51%), peste Bulgaria (49%), Germania şi Olanda (cu câte 48%).


Pentru referinţă, ecartul este între 41% în Estonia, precedată de nordicele Suedia (46%), Letonia (46%) şi Danemarca (44%) – unde speranţa de viaţă relativ redusă, îndeosebi la bărbaţii fostelor ţări socialiste, joacă un rol important – şi Luxemburg (71%), Slovenia (65%) şi trio-ul Franţa – Belgia – Grecia (cu câte 62%).

Interesantă menţiunea din Raport care, după ce atrage atenţia că, dincolo de speranţa de viaţă, indicatorul amintit depinde de vârsta medie de intrare pe piaţa muncii şi de vârsta medie de ieşire din aceeaşi piaţă. Mai ales că la vârsta medie de intrare pe piaţa muncii, deşi avem un şomaj relativ scăzut, apărem cu cea mai mare valoare, aproape de 28 de ani ( la polul opus apare Danemarca, cu doar 19 ani).

4. Rata teoretică de înlocuire (Theoretical Replacement Rate în lb. engleză) este proiectată să înregistreze cea mai mare scădere în România pentru intervalul 2016 – 2056. Cu o reducere de 45%, ne situăm într-o situaţie mai nefavorabilă decât Polonia (-41%) şi la mare distanţă de Croaţia şi Marea Britanie (-16% fiecare).

La polul opus, apare surprinzător vecina de la sud şi colega de val de aderare, Bulgaria (+17%), urmată de Estonia (+6%) şi Germania (+5%). În celelalte ţări, Raportul apreciază că nu se vor produce modificări semnificative.

Rata teoretică de înlocuire – cazul de referinţă pentru a calcula evoluţia acestui indicator este cea a unui lucrător de sex masculin cu o carieră neîntreruptă de 40 de ani pe un contract standard. În ţările în care este cerută o vechime completă mai mare de 40 de ani, această situaţie va corespunde unei cariere incomplete, în timp ce în alte state membre UE ea corespunde pensiei maxime posibil.

Raportul atrage atenţia că beneficiile standard sunt proiectate, în marea majoritate a ţărilor, să scadă în timp. De asemeni, sugerează că o carieră de 40 de ani apare în majoritatea cazurilor mai adecvată în 2016 decât în 2056 iar compensarea va trebui făcută prin durate mai mari de muncă.

Articole recomandate:

Etichete: , , , ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: