Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Cronicile

Adecvarea pensiilor la economie și societate – poziţia României în context internaţional în 4 repere

de Marin Pana , 29.10.2018

1. Potrivit datelor OECD, avuţia netă la pensie în România (calculată pentru anul 2016) se ridica la 8,3, valoare semnificativ sub media de 12,3 consemnată la nivelul mediei UE dar la egalitate cu Irlanda (alături de care avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB dintre statele Uniunii) şi peste cele înregistrate de Polonia (6,6) şi Marea Britanie (5,8).

Pentru referinţă, menţionăm că nivelul maxim este atins în Croaţia (22,9), care devansează Luxemburgul (22,4), Olanda (17,6) şi Austria (17,3). Vecinele noastre Ungaria (14,4) şi Bulgaria (14,1) au consemnat valori similare şi mult diferite de noi. Surprinzător, aproape de situaţia din România se află Elveţia (9,1), SUA (8,6), Coreea de Sud (8,5), Japonia (7,6) şi Chile (7,3).

Avuţia la pensie – valoarea la zi a fluxului de beneficii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale pe care persoanele retrase din activitate trebuie să le plătească din pensia lor. Acest indicator este afectat de speranţa de viaţă, de vârsta de intrare la pensie şi de regulile de indexare a acesteia. Se măsoară ca multiplu al venitului anual.

2. Rata netă de înlocuire a pensiilor din România ar fi de 51,6 %, potrivit aceloraşi statistici oficiale OECD. Valoare ce ne plasează la undeva la mijlocul scalei internaţionale, între Suedia (54,9%), Grecia (53,7%) şi Canada (53,4%), pe de o parte, şi Germania (50,5%), SUA (49,1%) şi Norvegia (48,8%) , pe de altă parte.

Media UE era sensibil mai ridicată (70,6%, atenţie cât de bine corespunde proporţia de 73% între ponderea veniturilor bugetare în PIB şi raportul dintre ratele de înlocuire la pensie între România şi media UE), în timp ce vecinele noastre din Uniune apar din nou împreună şi mult deasupra noastră (Ungaria cu 89,6% şi Bulgaria cu 88,9%).

Rata netă de înlocuire a pensiilor – drepturile de pensie raportate la veniturile de dinaintea ieşirii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale plătite de lucrători şi pensionari. Măsoară capacitatea unui sistem de pensii de a înlocui câştigurile din activitate, principala sursă de venit înainte de pensionare şi se exprimă în procente.

3. Raportul dintre durata de aflare la pensie şi durata de muncă ne plasează foarte aproape de media UE, potrivit Raportului de adecvare a pensiilor 2018 al Eurostat ( date din 2016). Cu 52%, ne poziţionează la egalitate cu Ungaria şi Croaţia, cu un punct procentual peste media UE, la care se află Polonia (51%), peste Bulgaria (49%), Germania şi Olanda (cu câte 48%).

Pentru referinţă, ecartul este între 41% în Estonia, precedată de nordicele Suedia (46%), Letonia (46%) şi Danemarca (44%) – unde speranţa de viaţă relativ redusă, îndeosebi la bărbaţii fostelor ţări socialiste, joacă un rol important – şi Luxemburg (71%), Slovenia (65%) şi trio-ul Franţa – Belgia – Grecia (cu câte 62%).

Interesantă menţiunea din Raport care, după ce atrage atenţia că, dincolo de speranţa de viaţă, indicatorul amintit depinde de vârsta medie de intrare pe piaţa muncii şi de vârsta medie de ieşire din aceeaşi piaţă. Mai ales că la vârsta medie de intrare pe piaţa muncii, deşi avem un şomaj relativ scăzut, apărem cu cea mai mare valoare, aproape de 28 de ani ( la polul opus apare Danemarca, cu doar 19 ani).

4. Rata teoretică de înlocuire (Theoretical Replacement Rate în lb. engleză) este proiectată să înregistreze cea mai mare scădere în România pentru intervalul 2016 – 2056. Cu o reducere de 45%, ne situăm într-o situaţie mai nefavorabilă decât Polonia (-41%) şi la mare distanţă de Croaţia şi Marea Britanie (-16% fiecare).

La polul opus, apare surprinzător vecina de la sud şi colega de val de aderare, Bulgaria (+17%), urmată de Estonia (+6%) şi Germania (+5%). În celelalte ţări, Raportul apreciază că nu se vor produce modificări semnificative.

Rata teoretică de înlocuire – cazul de referinţă pentru a calcula evoluţia acestui indicator este cea a unui lucrător de sex masculin cu o carieră neîntreruptă de 40 de ani pe un contract standard. În ţările în care este cerută o vechime completă mai mare de 40 de ani, această situaţie va corespunde unei cariere incomplete, în timp ce în alte state membre UE ea corespunde pensiei maxime posibil.

Raportul atrage atenţia că beneficiile standard sunt proiectate, în marea majoritate a ţărilor, să scadă în timp. De asemeni, sugerează că o carieră de 40 de ani apare în majoritatea cazurilor mai adecvată în 2016 decât în 2056 iar compensarea va trebui făcută prin durate mai mari de muncă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

FMI reduce estimările de creștere economică, global și pentru Zona euro

Razvan Diaconu

Fondul Monetar Internaţional avertizează, într-un nou raport privind perspectivele economiei mondiale, că intensificarea tensiunilor comerciale ar putea submina creşterea economică globală, anticipând o rată de… Mai mult

Stiri

Statul se împrumută tot mai greu: MF a atras doar un sfert din cele 400 de milioane dorite

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) nu a reuşit să vândă obligațiuni de stat pe 5 ani decât de 110 milioane de lei din cele 400 de milioane… Mai mult

Stiri

Bursa de Valori București și bursa de energie OPCOM au lansat proiectul „Contrapartea Centrală”

Adrian N Ionescu

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) și operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) au început colaborarea pentru lansarea serviciilor de contraparte… Mai mult

Stiri

G4Media: Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura pentru postul de procuror-șef european

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi și-ar fi depus candidatura pentru postul de șef al Parchetului European, conform unor surse G4media. Parchetul European, care va avea sediul la… Mai mult

Stiri

Forumul judecătorilor și Asociația Procurorilor cer Guvernului să renunțe la OUG privind completurile nelegale

Vladimir Ionescu

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Guvernului să renunțe la orice intenție de adoptare… Mai mult

Stiri

Procesul Belina poate începe – judecătorul de cameră preliminară a decis că probele au fost administrate corect

Vladimir Ionescu

Dosarul Belina a trecut de camera preliminară – judecătorul a constatat că probele din aces caz au fost administrate corect, astfel încât procesul efectiv, pe… Mai mult

Stiri

IMM-urile: ”Taxa pe lăcomie” combinată cu inflația vor produce efecte negative în mediul de afaceri

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii a anuțat luni că nu susține măsurile de suprataxare conținute de Ordonanța 114 deoarece au fost adoptate fără… Mai mult