Acordul Moldova-UE : 350 de legi de adoptat pentru principalele beneficii: acces pe piața comunitară și asistență financiară

De Anne-Marie Blajan | 27.6.2014 .

Acordul de asociere semnat vineri la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă mai strânsă de cooperare politică şi economică decât a avut Moldova până acum şi este un instrument creat pentru ţările din Parteneriatul Estic, aflate în antecamera aderării şi a căpătării statutului de ţară candidată la aderarea la UE.

Analiştii estimau la vremea introducerii acestui nou intrument că este cea mai strânsă formă de cooperare pe care UE le-o poate oferi fostelor republici sovietice, ale căror şanse de a deveni ţări candidate erau minime şi sunt reduse, din cauza unor probleme interne – precum conflictul transnitrean pentru Republica Moldova – sau din cauza lipsei dorinţei UE a de deveni confrontaţională cu Rusia.

Acordul de asociere se aplică întregului teritoriul al Republicii Moldova, au subliniat adesea oficialii comunitari, ultimul dintre ei fiind preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, care s-a aflat de curând la Chişinău.

Prin urmare, și mediul de afaceri transnistrean şi cetăţenii care trăiesc dincolo de Nistru pot beneficia de avantajele aduse de cooperarea mai strânsă cu UE. Este o politică pe care oficialii comunitari o urmăresc de mai mult timp: temperarea spiritului secesionist din Transnistria prin avantajele pe care le oferă apartenenţa la comunitatea europeană, occidentală.

Creşterea nivelului de viaţă din Moldova, posibilitatea cetăţenilor moldoveni de a putea călători fără vize în UE – obţinută în urmă cu două luni – sunt văzute ca avantaje de care şi transnistrenii, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, ar putea şi ar vrea să beneficieze.

DCFTA : 350 de legi de adoptat pentru accesul la o piaţă de 500 de milioane de consumatori

O parte importantă a acestui acord este acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (Deep and Comprehensiv Free Trade Area – DCFTA), care implică adoptarea legislaţiei comunitare în domeniul comerţului, al protecţiei consumatorilor şi al reglementărilor privind mediul. Moldova va avea de adoptat în jur de 350 de legi europene în următorii 10 ani.

Pe de altă parte, ţara vecină va avea acces la piaţa internă a UE de 500 de milioane de consumatori, cu o economie combinată în valoare de 12.900 de miliarde de euro.

Prin comparaţie, uniunea vamală având ca pilon Federaţia Rusă are doar 170 de milioane de consumatori şi o economie în valoare de 1.400 de miliarde de euro.

Rusia a repetat adesea că Moldova îşi riscă relaţiile comerciale cu pieţele CSI dacă va semna acordul cu UE.  “Moldova nu poate combina două sisteme de reglementare diferite: cel al CSI şi cel al UE”, a spus adjunctul ministrului rus al Economiei, Alexei Likacev.

Numai că premierul Iurie Leancă, exprimând dorinţa de a se afla în aceleaşi raporturi comerciale şi cu CSI, a argumentat că ambele se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu sunt incompatibile.

Oricum, Moldova a fost afectată de mai bine de o jumătate de an de restricţii impuse vinurilor moldoveneşti, interzise la import în Federaţia Rusă. A fost o măsură luată de Moscova în septembrie anul trecut, înainte de summit-ul de la Vilnius.

Autorităţile ruse au pretins că vinul moldovenesc ar fi contaminat şi nu poate fi consumat pe piaţa rusă. Câteva luni mai târziu, UE şi-a deschis piaţa pentru acelaşi produs, eliminând cotele de export, pentru a contracara efectele deciziei ruse.

Beneficiile concrete ale Acordului

Potrivit unui studiu independent european, semnarea DCFTA ar aduce Republicii Moldova o creştere a exporturilor cu 16%, o creştere a importurilor cu 8% şi un plus anual la PIB de 5,4%. Concret, printre beneficii s-ar număra:

  • eliminarea tarifelor de import – imediat, pe piaţa europeană, gradual, pe piaţa moldovenească, pentru a proteja sectoare economice care trebuie să facă tranziţia la standardele UE
  • eliminarea tarifelor de export – Moldova va avea astfel acces total la piaţa UE
  • accesul pe piaţa serviciilor din UE pentru furnizorii de servicii moldoveni
  • cetăţenii moldoveni îşi vor putea deschide afaceri sau gfiliale direct, pe tot teritoriul UE
  • companiile moldoveneşti vor avea acces la pieţele achiziţiilor publice din statele membre
  • accesul la produse de mai bună calitate, la preţuri mai mici
  • oportunităţi de afaceri multiple
  • atragerea de investitori străini

Acces la noi forme de asistenţă financiară

Asistenţa financiară acordată de UE Republicii Moldova s-a ridicat în perioada 2007-2013 la mai mult de 560 de milioane de euro, iar în următorulo exerciţiu bugetar va fi mai mare.

În 2014, Chişinăul va primi 131 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane sunt alocate ajutării guvernului şi companiilor să se pregătească pentru DCFTA şi să uşureze integrarea Moldovei în piaţa europeană.

Au fost semnate de curând acorduri de asistenţă pentru implementarea liberalizării vizelor, reformarea sectorului energetic şi susţinerea zonelor rurale.

Odată cu semnarea DCFTA, există o facilitate a Comisiei europene cu BEI şi BERD, facilitatea DCFTA. Prin această facilitate se alocă granturi în valoare totală de 150 de milioane de euro.

Iar un miliard de euro poate fi accesat prin credite pentru modernizarea IMM-urilor în ţările care au semnat DCFTA. depinde de autorităţile şi mediul de business moldoveneşti să atragă o cât mai mare parte dintre aceşti bani.

Mobilitatea cetăţenilor

În urmă cu două luni, Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru moldoveni. Astfel, ei pot călători fără viză în orice ţară din Uniunea europeană. este singurul stat din Parteneriatul Estic şi, de altfel, din vecinătatea estică a UE.

Mai mult, având zona aviatică comună, adică o piaţă comună a serviciilor aeriene, va însemna preţuri mai mici pentru transportul aerian, în beneficiul oamenilor de afaceri, dar şi al turiştilor moldoveni.

Reformarea Moldovei şi respectarea standardelor democratice

Moldova trebuie să aplice şi să adopte standardele europene în materie de democraţie. Reforma justiţiei, independenţa sistemului judiciar, guvernanţă transparentă, reglementatori ai sectoarelor economice independenţi politic sunt aspecte asupra cărora Chişinăul s-a angajat să lucreze.

Publicat la data de 27.6.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Brexit – Englezii au votat pentru ieșirea din UE – 51,9% la 48,1%, rezultatul final al referendumului

2 UPDATE 11.30: Francul elvețian, considerat ca o valoare de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel în raport cu moneda euro de după luna...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premieră politică: Senatul refuză guvernului abilitarea de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Ce legi propune guvernul, ce legi nu vor senatorii

guvernul-ciolos Premieră în politica românească: plenul Senatului a respins, marţi, cu 77 voturi ”împotrivă”, 8 abţineri şi doar 25 de voturi ”pentru”, proiectul de lege...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Securitatea la Marea Neagră: Bulgaria refuză modul de organizare a forței navale comune propus de România. Administrația prezidențială speră în ”clarificarea problemelor” în vreme ce analiștii vorbesc de un eșec diplomatic

bulgari Premierul bulgar Boiko Borisov anunță joi, potrivit agenției de știri Novinite, că atât el cât și președintele Rosen Plevneliev se pronunță împotriva propunerii României...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Legea hipermarketurilor – adoptată: Constângerile la care sunt obligați marii retaileri și oportunitatea momentului pentru producătorii autohtoni

supermarket5 Legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft, pentru anumite categorii de produse, 51% produse româneşti a fost adoptată, miercuri, de Camera...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România aderă la standardele OECD privind transferul profiturilor și combaterea dublei neimpozitări

beps Guvernul a aprobat joi, prin Memorandum, aderarea României ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului (BEPS), ceea ce va permite participarea țării noastre...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română