Acordul Moldova-UE : 350 de legi de adoptat pentru principalele beneficii: acces pe piața comunitară și asistență financiară

de Anne-Marie Blajan | 27.6.2014 .

Acordul de asociere semnat vineri la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă mai strânsă de cooperare politică şi economică decât a avut Moldova până acum şi este un instrument creat pentru ţările din Parteneriatul Estic, aflate în antecamera aderării şi a căpătării statutului de ţară candidată la aderarea la UE.

Analiştii estimau la vremea introducerii acestui nou intrument că este cea mai strânsă formă de cooperare pe care UE le-o poate oferi fostelor republici sovietice, ale căror şanse de a deveni ţări candidate erau minime şi sunt reduse, din cauza unor probleme interne – precum conflictul transnitrean pentru Republica Moldova – sau din cauza lipsei dorinţei UE a de deveni confrontaţională cu Rusia.

Acordul de asociere se aplică întregului teritoriul al Republicii Moldova, au subliniat adesea oficialii comunitari, ultimul dintre ei fiind preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, care s-a aflat de curând la Chişinău.

Prin urmare, și mediul de afaceri transnistrean şi cetăţenii care trăiesc dincolo de Nistru pot beneficia de avantajele aduse de cooperarea mai strânsă cu UE. Este o politică pe care oficialii comunitari o urmăresc de mai mult timp: temperarea spiritului secesionist din Transnistria prin avantajele pe care le oferă apartenenţa la comunitatea europeană, occidentală.

Creşterea nivelului de viaţă din Moldova, posibilitatea cetăţenilor moldoveni de a putea călători fără vize în UE – obţinută în urmă cu două luni – sunt văzute ca avantaje de care şi transnistrenii, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, ar putea şi ar vrea să beneficieze.

DCFTA : 350 de legi de adoptat pentru accesul la o piaţă de 500 de milioane de consumatori

O parte importantă a acestui acord este acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (Deep and Comprehensiv Free Trade Area – DCFTA), care implică adoptarea legislaţiei comunitare în domeniul comerţului, al protecţiei consumatorilor şi al reglementărilor privind mediul. Moldova va avea de adoptat în jur de 350 de legi europene în următorii 10 ani.

Pe de altă parte, ţara vecină va avea acces la piaţa internă a UE de 500 de milioane de consumatori, cu o economie combinată în valoare de 12.900 de miliarde de euro.

Prin comparaţie, uniunea vamală având ca pilon Federaţia Rusă are doar 170 de milioane de consumatori şi o economie în valoare de 1.400 de miliarde de euro.

Rusia a repetat adesea că Moldova îşi riscă relaţiile comerciale cu pieţele CSI dacă va semna acordul cu UE.  “Moldova nu poate combina două sisteme de reglementare diferite: cel al CSI şi cel al UE”, a spus adjunctul ministrului rus al Economiei, Alexei Likacev.

Numai că premierul Iurie Leancă, exprimând dorinţa de a se afla în aceleaşi raporturi comerciale şi cu CSI, a argumentat că ambele se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu sunt incompatibile.

Oricum, Moldova a fost afectată de mai bine de o jumătate de an de restricţii impuse vinurilor moldoveneşti, interzise la import în Federaţia Rusă. A fost o măsură luată de Moscova în septembrie anul trecut, înainte de summit-ul de la Vilnius.

Autorităţile ruse au pretins că vinul moldovenesc ar fi contaminat şi nu poate fi consumat pe piaţa rusă. Câteva luni mai târziu, UE şi-a deschis piaţa pentru acelaşi produs, eliminând cotele de export, pentru a contracara efectele deciziei ruse.

Beneficiile concrete ale Acordului

Potrivit unui studiu independent european, semnarea DCFTA ar aduce Republicii Moldova o creştere a exporturilor cu 16%, o creştere a importurilor cu 8% şi un plus anual la PIB de 5,4%. Concret, printre beneficii s-ar număra:

  • eliminarea tarifelor de import – imediat, pe piaţa europeană, gradual, pe piaţa moldovenească, pentru a proteja sectoare economice care trebuie să facă tranziţia la standardele UE
  • eliminarea tarifelor de export – Moldova va avea astfel acces total la piaţa UE
  • accesul pe piaţa serviciilor din UE pentru furnizorii de servicii moldoveni
  • cetăţenii moldoveni îşi vor putea deschide afaceri sau gfiliale direct, pe tot teritoriul UE
  • companiile moldoveneşti vor avea acces la pieţele achiziţiilor publice din statele membre
  • accesul la produse de mai bună calitate, la preţuri mai mici
  • oportunităţi de afaceri multiple
  • atragerea de investitori străini

Acces la noi forme de asistenţă financiară

Asistenţa financiară acordată de UE Republicii Moldova s-a ridicat în perioada 2007-2013 la mai mult de 560 de milioane de euro, iar în următorulo exerciţiu bugetar va fi mai mare.

În 2014, Chişinăul va primi 131 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane sunt alocate ajutării guvernului şi companiilor să se pregătească pentru DCFTA şi să uşureze integrarea Moldovei în piaţa europeană.

Au fost semnate de curând acorduri de asistenţă pentru implementarea liberalizării vizelor, reformarea sectorului energetic şi susţinerea zonelor rurale.

Odată cu semnarea DCFTA, există o facilitate a Comisiei europene cu BEI şi BERD, facilitatea DCFTA. Prin această facilitate se alocă granturi în valoare totală de 150 de milioane de euro.

Iar un miliard de euro poate fi accesat prin credite pentru modernizarea IMM-urilor în ţările care au semnat DCFTA. depinde de autorităţile şi mediul de business moldoveneşti să atragă o cât mai mare parte dintre aceşti bani.

Mobilitatea cetăţenilor

În urmă cu două luni, Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru moldoveni. Astfel, ei pot călători fără viză în orice ţară din Uniunea europeană. este singurul stat din Parteneriatul Estic şi, de altfel, din vecinătatea estică a UE.

Mai mult, având zona aviatică comună, adică o piaţă comună a serviciilor aeriene, va însemna preţuri mai mici pentru transportul aerian, în beneficiul oamenilor de afaceri, dar şi al turiştilor moldoveni.

Reformarea Moldovei şi respectarea standardelor democratice

Moldova trebuie să aplice şi să adopte standardele europene în materie de democraţie. Reforma justiţiei, independenţa sistemului judiciar, guvernanţă transparentă, reglementatori ai sectoarelor economice independenţi politic sunt aspecte asupra cărora Chişinăul s-a angajat să lucreze.

Publicat la data de 27.6.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Mihai Tudose – cea mai grea misiune: să formeze un nou guvern Dragnea-Tăriceanu

După finalizarea consultărilor de la Palatul Cotroceni, președintele Iohannis a anunțat luni seară că a acceptat  nominalizarea PSD și ALDE la funcția de prim-ministru:...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Liviu Dragnea a dărâmat guvernul numit, om cu om, de el însuși. Urmează un alt experiment al majorității de 68%

Parlamentul României a demis miercuri, prin moțiune de cenzură, primul guvern al coaliției PSD-ALDE, însă Sorin Grindeanu  mai stă la Palatul Victoria cel puțin...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

CCR motivează o decizie și explică criza politică: Interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern încetează în caz de reabilitare, amnistie sau dezincriminare

Legiuitorul este liber să instituie o interdicție cu caracter general care să nu permită unei persoane condamnate să nu poată fi membru al Guvernului,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Contraatac la guvern: Victor Ponta revine în palatul Victoria, demisiile miniștrilor de la Interne și Dezvoltare – trimise la Cotroceni. Cuplul Grindeanu-Ponta speră să se descurce inclusiv cu un guvern minoritar, după modelul Tăriceanu

Fostul premier Victor Ponta a fost numit vineri secretar general al guvergului (SGG), la capătul unei zile în care premierul Grindeanu a găsit soluția...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD și ALDE și-au devorat propriul guvern. Sorin Grindeanu: nu demisionez. Situație constituțională bizară în coaliția de guvernare

După reuniuni care au durat mai bine de 6 ore ale conducerilor executive, PSD și ALDE au votat miercuri, separat, în unanimitate, retragerea sprijinului...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id