La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Acordul Moldova-UE : 350 de legi de adoptat pentru principalele beneficii: acces pe piața comunitară și asistență financiară

de Anne-Marie Blajan 27.6.2014

Acordul de asociere semnat vineri la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă mai strânsă de cooperare politică şi economică decât a avut Moldova până acum şi este un instrument creat pentru ţările din Parteneriatul Estic, aflate în antecamera aderării şi a căpătării statutului de ţară candidată la aderarea la UE.

Analiştii estimau la vremea introducerii acestui nou intrument că este cea mai strânsă formă de cooperare pe care UE le-o poate oferi fostelor republici sovietice, ale căror şanse de a deveni ţări candidate erau minime şi sunt reduse, din cauza unor probleme interne – precum conflictul transnitrean pentru Republica Moldova – sau din cauza lipsei dorinţei UE a de deveni confrontaţională cu Rusia.

Acordul de asociere se aplică întregului teritoriul al Republicii Moldova, au subliniat adesea oficialii comunitari, ultimul dintre ei fiind preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, care s-a aflat de curând la Chişinău.

Prin urmare, și mediul de afaceri transnistrean şi cetăţenii care trăiesc dincolo de Nistru pot beneficia de avantajele aduse de cooperarea mai strânsă cu UE. Este o politică pe care oficialii comunitari o urmăresc de mai mult timp: temperarea spiritului secesionist din Transnistria prin avantajele pe care le oferă apartenenţa la comunitatea europeană, occidentală.

Creşterea nivelului de viaţă din Moldova, posibilitatea cetăţenilor moldoveni de a putea călători fără vize în UE – obţinută în urmă cu două luni – sunt văzute ca avantaje de care şi transnistrenii, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, ar putea şi ar vrea să beneficieze.

DCFTA : 350 de legi de adoptat pentru accesul la o piaţă de 500 de milioane de consumatori

O parte importantă a acestui acord este acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (Deep and Comprehensiv Free Trade Area – DCFTA), care implică adoptarea legislaţiei comunitare în domeniul comerţului, al protecţiei consumatorilor şi al reglementărilor privind mediul. Moldova va avea de adoptat în jur de 350 de legi europene în următorii 10 ani.

Pe de altă parte, ţara vecină va avea acces la piaţa internă a UE de 500 de milioane de consumatori, cu o economie combinată în valoare de 12.900 de miliarde de euro.

Prin comparaţie, uniunea vamală având ca pilon Federaţia Rusă are doar 170 de milioane de consumatori şi o economie în valoare de 1.400 de miliarde de euro.

Rusia a repetat adesea că Moldova îşi riscă relaţiile comerciale cu pieţele CSI dacă va semna acordul cu UE.  “Moldova nu poate combina două sisteme de reglementare diferite: cel al CSI şi cel al UE”, a spus adjunctul ministrului rus al Economiei, Alexei Likacev.

Numai că premierul Iurie Leancă, exprimând dorinţa de a se afla în aceleaşi raporturi comerciale şi cu CSI, a argumentat că ambele se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu sunt incompatibile.

Oricum, Moldova a fost afectată de mai bine de o jumătate de an de restricţii impuse vinurilor moldoveneşti, interzise la import în Federaţia Rusă. A fost o măsură luată de Moscova în septembrie anul trecut, înainte de summit-ul de la Vilnius.

Autorităţile ruse au pretins că vinul moldovenesc ar fi contaminat şi nu poate fi consumat pe piaţa rusă. Câteva luni mai târziu, UE şi-a deschis piaţa pentru acelaşi produs, eliminând cotele de export, pentru a contracara efectele deciziei ruse.

Beneficiile concrete ale Acordului

Potrivit unui studiu independent european, semnarea DCFTA ar aduce Republicii Moldova o creştere a exporturilor cu 16%, o creştere a importurilor cu 8% şi un plus anual la PIB de 5,4%. Concret, printre beneficii s-ar număra:

  • eliminarea tarifelor de import – imediat, pe piaţa europeană, gradual, pe piaţa moldovenească, pentru a proteja sectoare economice care trebuie să facă tranziţia la standardele UE
  • eliminarea tarifelor de export – Moldova va avea astfel acces total la piaţa UE
  • accesul pe piaţa serviciilor din UE pentru furnizorii de servicii moldoveni
  • cetăţenii moldoveni îşi vor putea deschide afaceri sau gfiliale direct, pe tot teritoriul UE
  • companiile moldoveneşti vor avea acces la pieţele achiziţiilor publice din statele membre
  • accesul la produse de mai bună calitate, la preţuri mai mici
  • oportunităţi de afaceri multiple
  • atragerea de investitori străini

Acces la noi forme de asistenţă financiară

Asistenţa financiară acordată de UE Republicii Moldova s-a ridicat în perioada 2007-2013 la mai mult de 560 de milioane de euro, iar în următorulo exerciţiu bugetar va fi mai mare.

În 2014, Chişinăul va primi 131 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane sunt alocate ajutării guvernului şi companiilor să se pregătească pentru DCFTA şi să uşureze integrarea Moldovei în piaţa europeană.

Au fost semnate de curând acorduri de asistenţă pentru implementarea liberalizării vizelor, reformarea sectorului energetic şi susţinerea zonelor rurale.

Odată cu semnarea DCFTA, există o facilitate a Comisiei europene cu BEI şi BERD, facilitatea DCFTA. Prin această facilitate se alocă granturi în valoare totală de 150 de milioane de euro.

Iar un miliard de euro poate fi accesat prin credite pentru modernizarea IMM-urilor în ţările care au semnat DCFTA. depinde de autorităţile şi mediul de business moldoveneşti să atragă o cât mai mare parte dintre aceşti bani.

Mobilitatea cetăţenilor

În urmă cu două luni, Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru moldoveni. Astfel, ei pot călători fără viză în orice ţară din Uniunea europeană. este singurul stat din Parteneriatul Estic şi, de altfel, din vecinătatea estică a UE.

Mai mult, având zona aviatică comună, adică o piaţă comună a serviciilor aeriene, va însemna preţuri mai mici pentru transportul aerian, în beneficiul oamenilor de afaceri, dar şi al turiştilor moldoveni.

Reformarea Moldovei şi respectarea standardelor democratice

Moldova trebuie să aplice şi să adopte standardele europene în materie de democraţie. Reforma justiţiei, independenţa sistemului judiciar, guvernanţă transparentă, reglementatori ai sectoarelor economice independenţi politic sunt aspecte asupra cărora Chişinăul s-a angajat să lucreze.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.6.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult