Acordul Moldova-UE : 350 de legi de adoptat pentru principalele beneficii: acces pe piața comunitară și asistență financiară

De Anne-Marie Blajan | 27.6.2014 .

Acordul de asociere semnat vineri la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă mai strânsă de cooperare politică şi economică decât a avut Moldova până acum şi este un instrument creat pentru ţările din Parteneriatul Estic, aflate în antecamera aderării şi a căpătării statutului de ţară candidată la aderarea la UE.

Analiştii estimau la vremea introducerii acestui nou intrument că este cea mai strânsă formă de cooperare pe care UE le-o poate oferi fostelor republici sovietice, ale căror şanse de a deveni ţări candidate erau minime şi sunt reduse, din cauza unor probleme interne – precum conflictul transnitrean pentru Republica Moldova – sau din cauza lipsei dorinţei UE a de deveni confrontaţională cu Rusia.

Acordul de asociere se aplică întregului teritoriul al Republicii Moldova, au subliniat adesea oficialii comunitari, ultimul dintre ei fiind preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, care s-a aflat de curând la Chişinău.

Prin urmare, și mediul de afaceri transnistrean şi cetăţenii care trăiesc dincolo de Nistru pot beneficia de avantajele aduse de cooperarea mai strânsă cu UE. Este o politică pe care oficialii comunitari o urmăresc de mai mult timp: temperarea spiritului secesionist din Transnistria prin avantajele pe care le oferă apartenenţa la comunitatea europeană, occidentală.

Creşterea nivelului de viaţă din Moldova, posibilitatea cetăţenilor moldoveni de a putea călători fără vize în UE – obţinută în urmă cu două luni – sunt văzute ca avantaje de care şi transnistrenii, ca cetăţeni ai Republicii Moldova, ar putea şi ar vrea să beneficieze.

DCFTA : 350 de legi de adoptat pentru accesul la o piaţă de 500 de milioane de consumatori

O parte importantă a acestui acord este acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (Deep and Comprehensiv Free Trade Area – DCFTA), care implică adoptarea legislaţiei comunitare în domeniul comerţului, al protecţiei consumatorilor şi al reglementărilor privind mediul. Moldova va avea de adoptat în jur de 350 de legi europene în următorii 10 ani.

Pe de altă parte, ţara vecină va avea acces la piaţa internă a UE de 500 de milioane de consumatori, cu o economie combinată în valoare de 12.900 de miliarde de euro.

Prin comparaţie, uniunea vamală având ca pilon Federaţia Rusă are doar 170 de milioane de consumatori şi o economie în valoare de 1.400 de miliarde de euro.

Rusia a repetat adesea că Moldova îşi riscă relaţiile comerciale cu pieţele CSI dacă va semna acordul cu UE.  “Moldova nu poate combina două sisteme de reglementare diferite: cel al CSI şi cel al UE”, a spus adjunctul ministrului rus al Economiei, Alexei Likacev.

Numai că premierul Iurie Leancă, exprimând dorinţa de a se afla în aceleaşi raporturi comerciale şi cu CSI, a argumentat că ambele se bazează pe principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu sunt incompatibile.

Oricum, Moldova a fost afectată de mai bine de o jumătate de an de restricţii impuse vinurilor moldoveneşti, interzise la import în Federaţia Rusă. A fost o măsură luată de Moscova în septembrie anul trecut, înainte de summit-ul de la Vilnius.

Autorităţile ruse au pretins că vinul moldovenesc ar fi contaminat şi nu poate fi consumat pe piaţa rusă. Câteva luni mai târziu, UE şi-a deschis piaţa pentru acelaşi produs, eliminând cotele de export, pentru a contracara efectele deciziei ruse.

Beneficiile concrete ale Acordului

Potrivit unui studiu independent european, semnarea DCFTA ar aduce Republicii Moldova o creştere a exporturilor cu 16%, o creştere a importurilor cu 8% şi un plus anual la PIB de 5,4%. Concret, printre beneficii s-ar număra:

  • eliminarea tarifelor de import – imediat, pe piaţa europeană, gradual, pe piaţa moldovenească, pentru a proteja sectoare economice care trebuie să facă tranziţia la standardele UE
  • eliminarea tarifelor de export – Moldova va avea astfel acces total la piaţa UE
  • accesul pe piaţa serviciilor din UE pentru furnizorii de servicii moldoveni
  • cetăţenii moldoveni îşi vor putea deschide afaceri sau gfiliale direct, pe tot teritoriul UE
  • companiile moldoveneşti vor avea acces la pieţele achiziţiilor publice din statele membre
  • accesul la produse de mai bună calitate, la preţuri mai mici
  • oportunităţi de afaceri multiple
  • atragerea de investitori străini

Acces la noi forme de asistenţă financiară

Asistenţa financiară acordată de UE Republicii Moldova s-a ridicat în perioada 2007-2013 la mai mult de 560 de milioane de euro, iar în următorulo exerciţiu bugetar va fi mai mare.

În 2014, Chişinăul va primi 131 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane sunt alocate ajutării guvernului şi companiilor să se pregătească pentru DCFTA şi să uşureze integrarea Moldovei în piaţa europeană.

Au fost semnate de curând acorduri de asistenţă pentru implementarea liberalizării vizelor, reformarea sectorului energetic şi susţinerea zonelor rurale.

Odată cu semnarea DCFTA, există o facilitate a Comisiei europene cu BEI şi BERD, facilitatea DCFTA. Prin această facilitate se alocă granturi în valoare totală de 150 de milioane de euro.

Iar un miliard de euro poate fi accesat prin credite pentru modernizarea IMM-urilor în ţările care au semnat DCFTA. depinde de autorităţile şi mediul de business moldoveneşti să atragă o cât mai mare parte dintre aceşti bani.

Mobilitatea cetăţenilor

În urmă cu două luni, Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize pentru moldoveni. Astfel, ei pot călători fără viză în orice ţară din Uniunea europeană. este singurul stat din Parteneriatul Estic şi, de altfel, din vecinătatea estică a UE.

Mai mult, având zona aviatică comună, adică o piaţă comună a serviciilor aeriene, va însemna preţuri mai mici pentru transportul aerian, în beneficiul oamenilor de afaceri, dar şi al turiştilor moldoveni.

Reformarea Moldovei şi respectarea standardelor democratice

Moldova trebuie să aplice şi să adopte standardele europene în materie de democraţie. Reforma justiţiei, independenţa sistemului judiciar, guvernanţă transparentă, reglementatori ai sectoarelor economice independenţi politic sunt aspecte asupra cărora Chişinăul s-a angajat să lucreze.

Publicat la data de 27.6.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Sistemul de la care industria așteaptă salvarea pieței muncii: învățământul profesional dual – pus în dezbatere publică

scoli profesional elev practicant Ministerul Educaţiei a lansat, joi, în consultare publică, opţiunile de formare a elevilor în sistemul profesional-dual pe un concept nou, cu o structură pe...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noua Ordonanță a salarizării – Reechilibrarea și rezolvarea problemelor structurale din Sănătate. Educația și Administrația amenință cu proteste

salarizare Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat marți ultima variantă a  Ordonanței salarizării personalului bugetar. Documentul operează unele corecții în sistem și rezolvă în totalitate,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România, oficial, sub scut. Analiștii americani se așteaptă ca Rusia să răspundă cu o mișcare strategică

devesellu-1024x768 Scutul de la Deveselu a fost inaugurat joi, la şase ani după ce SUA au demarat proiectul. Ceremonia  care a marcat certificarea bazei s-a...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Controale de anvergură pe Sănătate: Pentru raportările care se vor dovedi false va fi sesizat Parchetul

infectii spitale Guvernul a anunțat joi că a decis să lămurească problema infecțiilor spitalicești, a dezinfectanților diluați și a raportărilor false privind Secția de Arși de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

TVR – exlusă din European Broadcasting Union din cauza datoriilor. Consecințele deciziei. Guvernul: TVR nu are o conducere legală cu care să putem discuta

tvr UPDATE: Guvernul: TVR nu are o conducere care să-și asume decizii executive, cu care să putem discuta. TVR se subordonează Parlamentului, care trebuia să...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română