Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

de Mariana Bechir , Răzvan Diaconu 29.11.2018

 

O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie:

Angajaţii din sectorul construcţiilor ar putea beneficia de un salariu minim brut de 3.000 lei, iar cel net ar urma să depăşească echivalentul a 500 de euro, conform unui Acord semnat joi de premierul Viorica Dăncilă și de președintele Federației Patronatelor Societăţiilor din Construcţii, Valentin Petrescu.

Dacă vor fi transpuse în legislaţie, aceste măsuri ar putea duce la o scădere a veniturilor bugetare, precum şi la discriminarea celorlalţi muncitori necalificaţi din economie. Aceştia ar plăti taxe pe muncă mai mari, la venituri nete mult mai mici.

Caracterul profund neobișnuit al Acordului constă în amestecul de sume calculate atât în euro cât și în lei, precum și maniera, încă ininteligibilă în care vor fi compensate și subvenționate contribuțiile sociale ale muncitorilor, astfel încât, potrivit Acordului, să nu le fie afectată contribuția la pensie.

Acordul cu patronatele din construcţii a fost aprobat prin memorandum, în ședința solemnă de joi a Guvernului, desfășurată la Alba Iulia, potrivit unui comunicat transmis joi de Palatul Victoria.

Pentru ca la un salariu brut de 3.000 de lei, un angajat să beneficieze de un net de minimum 500 de euro, explică același comunicat, vor fi reduse taxele pe muncă ale angajatului:

Taxele ce revin angajatului se vor stabili astfel încât salariul minim net lunar să depășească echivalentul în lei a 500 euro.

Aceasta înseamnă că taxa pe muncă plătită de angajat (în procent) va fluctua în funcție de paritatea euro/leu.

Salariul minim net de 500 de euro (2.350 de lei, la un curs mediu de 4,7 lei/euro), promis joi de Guvern, este mai mare decât salariul mediu net din acest sector, situat în jurul a 2.000 lei, conform datelor INS aferente lunii septembrie 2018.

Pentru ca un astfel de acord să aibă aplicabilitate fiscală (adică juridică) ar mai fi nevoie de elaborarea legislației care să-l susțină și care să rezolve 3 mari probleme de funționalitate:

1-, cum poți stabili, în mod legal, ca guvern, o referință salarială în euro? Și cum se poate ea împăca cu o altă referință, tot salarială, în moneda națională?

2-, cum ar putea fi administrată constituționalitatea unui astfel de demers legislativ, care poate fi socotit discriminatoriu?

și, 3 – întrebarea cea mare:

Care sunt beneficiarii legislației care va susține Acordul? :

aplicabilitatea unei astfel de legislații e atât de complicată și se întinde pe atât de mulți ani în contextul trecerii integrale a taxelor la angajat, încât singura rașiune o o miză foarte mare:

Companiile din construcții sunt deja foarte determinate să plătească salarii mari și plătesc salarii mari pentru muncitorii pe care-i mai găsesc, încât se pot lipsi de acest intempestiv ajutor guvernamental.

E greu de spus răspunsul corect e cel oferit de datele INS: construcțiile civile sunt ok, însă scăderile dramatice sunt la construcțiile bazate pe investiții guvernamentale: drumuri, autotsrăzi, spitale – de regulă lucrări scoase de pe listele finanțărilor cu bani europeni și trecute la Parteneriatul Public Privat.

Problemele acestui sistem imaginat de Guvernul Viorica Dăncilă

Pentru ca dintr-un salariu minim brut de 3.000 de lei, un angajat să poată primi un net de 2.350 de lei (500 de euro), acesta ar trebui să vireze statului impozite şi contribuţii de 650 de lei, în condiţiile în care, în alte sectoare ale economiei, un angajat plătit la nivelul salariului minim virează taxe de 738 de lei pe lună şi rămâne cu un net de 1.162 de lei.

Aritmetica și Acordul :

– în momentul de față, la un brut minim pe țară de 1.900 de lei, netul este 1.162 lei, deci taxele pe muncă plătite de angajat se ridică la 738 de lei, din care:

  • 25% CAS (pensii): 475 lei
  • 10% CASS (sanatate): 190 lei
  • 10% impozit pe Venit: 73 lei

Problema nr. 1:

Pentru a se ajunge la brutul şi netul stabilit prin memorandumul adoptat joi, taxarea pe munca în construcţii ar urma să fie redusă cu 88 de lei (11,93%), la nivelul salariului minim.

Din 650 de lei, cât înseamnă taxele angajatului constructor, 475 de lei trebuie să meargă obligatoriu la CAS, contribuții, pentru ca persoana respectivă să încaseze la bătrânețe pensia corespunzătoare salariului minim pe economie.

Prin urmare, pentru ca acest sistem să funcționeze, ar trebui ca guvernanții să opteze între două variante:

  • 88 de lei mai puțin la bugetul Sănătății (CASS) și la bugetul de stat (impozit pe venit)
  • 88 de lei să fie subvenția statului, așa cum au cerut patronatele

Pierderea potențială totală este chiar mai mare – ce nu se încasează prin neaplicarea taxelor general valabile.

La 3.000 de lei brut:

  • angajatul încasează un net de 1.774 lei
  • și plătește statului 1.226 de lei

În cazul constructorilor, după cum arată calculele de mai sus, în loc de 1.226, angajatul va vira pentru CAS, CASS și IV doar 650 de lei.

Diferența este de 576 de lei/lună, bani în minus la bugete, pentru fiecare salariu minim din construcții, dacă se va ajunge la aplicarea Acordului.

Problema nr. 2:

Reducerea contribuțiilor doar pentru muncitorii constructori necalificați, care sunt retribuiți cu minimul de 500 de euro ar crea o anomalie. Ar însemna ca lucrătorii calificați, din același sector, care câștigă acum între 3.001 lei și 4.000 lei să primească un net inferior celui încasat de angajatul cu salariul minim.

Prin urmare, taxarea pe muncă (aplicată angajatului) ar trebui redusă cu 11,93% pentru toți salariații din construcții astfel încât diferenţele de net din prezent să se menţină odată cu schimbările adoptate în Memorandum.

… Și alte facilități

Aceste derogări de la regimul general valabil fac parte dintr-un set de facilități ce vor fi acordate pe o perioadă de 10 ani acestui domeniu declarat “prioritar pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare” și a cărui “activitate este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiţii publice şi private”. 

Trebuie menționat că, în mod obișnuit, aceste salarii minime specifice pe sectoare sunt negociate între sindicate și patronate, nu de către Executiv și patronate. Guvernul stabilește nivelul salariului minim pe economie, împreună cu ceilalți doi parteneri sociali, după care patronatele și sindicatele negociază salarii mai mari, în funcție de ramură, industrie etc.

Celelalte facilități promise constructorilor:

  • Va fi introdusă certificarea profesională făcută de un organism de certificare neutru, alcătuit din membri ai organizaţiilor patronale reprezentative, organizaţiilor profesionale, instituţiilor de învăţământ şi specialiştii din domeniu.
  • De asemenea, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
  • În domeniul legislaţiei, se va adopta legea Casei Sociale a Constructorilor în forma actualizată şi se va perfecționa legislația privind achizițiile publice.
  • O altă măsură va consta în introducerea obligativității de acordare a avansului pentru contracte de lucrări în procent de 30%, în special pentru cele din fonduri europene și pentru contractele de interes național, și restituirea acestuia prin reduceri procentuale la fiecare factură, până la finalizarea proiectului.
  • În sprijinul finanţării sectorului de construcţii se va înfiinţa un Fond de garantare pentru construcţii, cu participarea statului în procent de  80% şi a firmelor de construcţii, cu 20%.

Ce a cerut patronatul

1. Subvenționarea cu 70 – 80% a taxării pe muncă, adică din 45% – partea angatului și din 2,25% – partea angajatorului, timp de 10 ani. “Pentru toate obligațiile pentru muncă, ale angajatului și angajatorului”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Manuela Merișca, vicepreședinte FPSC.

Sistemul este diferit faţă de facilităţile care există pentru angajaţii din IT și pentru cercetători, care sunt scutiți de la plata impozitului pe venit (10%). Patronatele din construcţii au cerut aplicarea unei reduceri pe toate taxele legate de muncă, ceea ce însemna contribuții mai mici inclusiv la pensii și la sănătate. Completarea până la nivelul normal (25% – pensii, 10% – sănătate, plus 2,25% – contribuţia asiguratorie pentru muncă, plătită de angajator), urma să fie virată de la buget.

2. Această subvenție să se se aplice pe toate salariile cuprinse între 500 şi 3.000 de euro.

Ce a promis patronatul:

  • creșterea salariilor, pentru a nu mai pierde forță de muncă și chiar pentru readucerea românilor plecați în străinătate, a explicat Manuela Merișcă
  • nu vor urca prețul final al construcțiilor (pentru că subvenția va acoperi o parte din costurile suplimentare implicate de majorarea salariului minim)

Peste 70% din muncitorii din construcţii au salariul minim, au argumentat cei din FPSC.

Situația a făcut ca deficitul din acest domeniu să urce la 400.000 de angajați, peste numărul salariaţilor din sector – aproximativ 300.000, conform Federației.

”Avem circa 300.000 de munitori la nivel naţional, în construcţii. Ar fi nevoie de minimum 700.000. Căutăm lucrători peste tot, inclusiv în şcolile din provincie, oferim şi cursuri gratuite. (…) Există o fluctuaţie mare de personal, am ajuns să licităm pentru forţa de muncă. Sunt cazuri de firme care câştiga azi contracte, iar a doua zi rămân fără muncitori, pleacă aproape toţi în Vest”, a declarat săptămâna trecută Sorin Greu, vicepreședinte FPSC, într-o conferință de presă în care au prezentat solicitările înaintate Guvernului.

În construcții, reducerea salariilor minime pentru lucrătorii extracomunitari devine inutilă

Patronatele din construcții au reușit în ultimul an să convingă coaliția aflată la guvernare să adopte mai multe măsuri favorabile lor.

Printre ele se numără și reducerea salariului minim pentru persoanele contractate din state terțe, măsură care ar devenit inutilă dacă Memorandumul va fi implementat.

Constructorii au susținut încă de anul trecut că forța de muncă din țările din afara UE este prea scumpă, iar deficitul de personal va face imposibile marile proiecte de infrastructură.

În cele din urmă, au obținut condiții mai ieftine pentru importarea muncitorilor din afara UE.

Conform legii, cetăţenii statelor extracomunitare puteau fi angajați pentru sume cel puțin la nivelul salariului mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuia să fie de cel puţin patru ori câştigul salarial mediu brut.

În noiembrie, Parlamentul a modificat legea, astfel încât li se aplică același regim ca și lucrătorilor autohtoni – salariul minim net de 1.162 de lei, în loc de 2.688 lei (salariul mediu pe economie, în septembrie, potrivit datelor INS).

După introducerea salariului minim pe sector, constructorii vor plăti un lucrător extracomunitar cu un net de cel puțin 2.350 de lei, cu 1.188 de lei peste nivelul actual (al salariului minim), respectiv cu 330 de lei sub fostul plafon (al salariului mediu).

***

Post Scriptum:

Acordul se află în genul de decizii pe care guvernele României le iau în zilele libere ale cetățenilor

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult

Stiri

Titluri de stat pentru populaţie: Ministerul Finanţelor a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere a titlurilor de stat în „Centenar”, cu valoarea nominală de un leu, dobândă de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a atacat la CCR, a doua oară în 2018, modificările la legea educației

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pentru a doua oară în 2018, legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Noi completuri de 5 la Curtea Supremă. Cristina Tarcea: A început un asalt și asupra completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

O nouă tragere la sorți a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc joi, în urma deciziei… Mai mult

Europa

S-a ”rezolvat” unul dintre dosarele președinției române a Consiliului – Nou termen de adoptare a bugetului multianual UE: ”toamna 2019”

Victor Bratu

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai… Mai mult

Stiri

Patronatele și sindicatele din bănci au încheiat primul contract colectiv de muncă

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) și cei ai Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB) au semnat primul contract colectiv de… Mai mult