Decizia Curții Constituționale – așteptată cu sufletul la gură atât de sistemul judiciar cât și de societatea civilă, cât și de, mai ales, inculpații sau condamnații pentru abuz în serviciu – clarifică, dar nu dezincriminează această infracțiune.
Curtea Constituțională a României a decis miercuri că sintagma ”în mod defectuos” cuprinsă în cadrul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu se traduce ”prin încălcarea legii”.
CCR a admis, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”, se arată în minuta Curții. Prevederea privind abuzul în serviciu din Codul Penal e aplicabilă tuturor funcționarilor publici.
Judecătorii CCR au respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată și au constatat că dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 sunt constituționale în raport de criticile formulate. Această lege (78/2000) se referă la demnitari.
Decizia Curții este definitivă și general obligatorie.
Președintele interimar CCR: Nu am dezincriminat abuzul în serviciu
Preşedintele interimar al Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu (foto), a explicat miercuri că decizia CCR privind abuzul în serviciu se aplică pentru viitor şi că ”nu s-a pus problema dezincriminării”.
”Decizia mult aşteptată a fost luată în unanimitate. Este o decizie parţială. Se admite contestaţia şi se declară că sintagma ‘în mod defectuos’ din 246 şi din 297 (din Codul penal n.r.) se înţelege ‘prin încălcarea legii’. Deci nu în mod defectuos, ci prin încălcarea legii. Celelalte critici au fost respinse, inclusiv la 13 indice 2 (din legea 78/2000 n.r.)”, a declarat Dorneanu.
Întrebat dacă e corect să spunem că abuzul a fost dezincriminat, Dorneanu a răspuns: ”Nu, doamne fereşte. În toată discuţia care a fost până acum nu s-a pus problema dezincriminării”.
”Decizia noastră se aplică pentru viitor, de la data publicării. Abuzul în serviciu rămâne, dar rămâne definit cu această menţiune, prin încălcarea legii”, a mai adăugat Valer Dorneanu.
Ce a discutat CCR
Curtea Constituțională a României a reluat miercuri discuțiile în cazul mai multor excepții de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu ridicate în mai multe dosare.
Printre dosarele în care s-a invocat această excepție se află cele în care sunt vizați fosta șefă a DIICOT Alina Bica, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu. Și Elena Udrea este judecată pentru abuz în serviciu.
(Citiți și: ”Curtea Constituțională discută excepțiile privind abuzul în serviciu. Care este miza”)
Printre cei condamnați definitiv și care ar fi putut fi eliberați în varianta că CCR declara neconstituțioanle articolele care definesc abuzul în serviciu se numără foștii miniștri Monica Iacob Rizzi și Relu Fenechiu.
Potrivit site-ului CCR, în mai multe dosare s-a ridicat excepția privind atât dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cât și dispozițiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede: fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Poziția exprimată anterior de DNA
Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, a explicat în mai multe apariții publice efectele pe care le-ar avea declararea neconstituționalității acestor prevederi:
- În acest moment, DNA are în investigare 3.200 de dosare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu.
- Anul trecut, doar în dosarele cu rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului afost de 620 de milioane de euro. „Sunt bani care trebuie restituiți statului, dar dacă această infracțiune este dezincriminată, statul își ia adio de la acești bani.
- Cei condamnați definitiv la închisoare pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie, vor pleca acasă ca și cum nu s-a întâmplat nimic.
„Funcționarii publici și demnitarii vor fi lipsiți de orice responsabilitate, pentru că nu vom avea infracțiune pentru care să-i pedepsim, iar ei vor putea să facă ce vor, să încheie orice contracte. Pe viitor să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. Sunt consecințe extrem de serioase. Lupta cu corupția este legată foarte clar de statul de drept. DNA a contribuit la consolidarea statului de drept. Cu toții ne dorim o Românie care nu e coruptă”, declara săptămâna trecută Laura Codruța Kovesi.
