România este unul dintre statele membre cu cele mai mici procente de absolvenți recenți angajați. În 2015, aveau un job 68,1% din tinerii care au absolvit în ultimii 3 ani (din 2012, inclusiv) o formă de învățământ.
Media eruopeană a acestui indicator a fost de 76,9, în același an, potrivit unui studiu Eurostat.
Absolvenții recenți sunt tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care au terminat o formă de învățământ în urmă cu 1 – 3 ani.
Ținta europeană este ca în 2020, 82% dintre europenii cu vârste între 20 și 34 de ani care au terminat cel puțin liceul, să-și găsească un loc de muncă în cel mult 3 ani de la absolvirea ultimei forme de învățământ. Acest target a fost introdus în 2012.
Situații mai grave decât cea din România se întâlnesc doar în Croația (ultima intrată în UE) și cele trei țări unde șomajul și, în special, cel în rândul tinerilor, au atins cote record după declanșarea crizei financiare, în 2008: Italia, Spania și Grecia.
Două dintre concluziile acestei statistici sunt deja foarte cunoscute – rata de ocupare pentru absolvenții de învățământ superior și de școli profesionale este mai mare decât cea a absolvenți de învățământ secundar (liceu) generalist.
Aceste două forme de învățământ oferă mai multe oportunități de angajare și, prin urmare, șanse mai mari de găsire imediată a primului job din carieră.
Diferența este însă de remarcat: în 2015, rata de ocupare medie UE a celor care au absolvit în ultimii 3 ani o facultate a fost de 81,9%, cea a celor care au terminat o școală profesională – de 73%, iar în rândul absolvenților de învățământ secundar generalist – de doar 61,2%.
Șansele absolvenților în celelalte state ale UE
Cehia este excepția Europei: rata de ocupare din rândul absolvenților de studii medii generaliste (85,2%) este mai mare decât cea a tinerilor care au terminat școli profesionale (81,5%) și chiar decât a celor care au finalizat studii superioare (82,7 %).
În Luxemburg, ocuparea tinerilor care au absolvit școli profesionale o depășește pe cea a studenților de studii superioare.
Trebuie menționat că ocuparea deosebit de mare din rândul absolvenților de studii superioare poate fi impulsionată și de faptul că, mai ales în perioade de criză, aceștia acceptă și locuri de muncă ce nu necesită o licență, pentru care ar putea fi supra-calificați.
Fenomenul poate arăta un dezechilibru de pe piața muncii, dar și o problemă a sistemului de învățământ (lipsa unei reglări în funcție de cererea de pe piața muncii).
De asemenea, determină apariția în statistici a unei situații care nu reflectă neapărat realitatea: o creștere a ocupării în rândul absolvenților de facultate și o scădere corespunzătoare a ocupării celor care au finalizat studii medii.
Diferențele nu pot fi surprinse decât în analize mai detaliate, care au în vedere primul job în domeniul de pregătire.
Cum a evoluat rata absolvenților recenți din Europa în ultimul deceniu
- A crescut între 2005 și 2008 și a început să scadă după izbucnirea crizei
- S-a adâncit diferenața dintre ocuparea celor cu studii superioare și cea a celorlalte două categorii de absolvenți recenți
- În 2005, doar 5 state aveau rate de ocupare a absolvenților recenți mai mici de 70% – Bulgaria, Polonia, Croația, Italia, Grecia
- Între 2005 și 2015, rata de ocupare a absolvenților din ultimii 3 ani a crescut cu 10,8 puncte procentuale în Germania și cu 10,1 puncte în Polonia, cele mai bune evoluții din deceniul analizat
- Grecia, Italia și Spania, țările cu cele mai mari probleme pe piața muncii, erau anul trecut singurele state UE în care ocuparea absolvenților recenți de studii superioare se situa sub 70%
- În Suedia, Austria, Olanda, Germania și Malta, rata absolvenților de facultate din ultimii 3 ani care aveau un job în 2015 a fost de peste 90%
