A treia evaluare a acordului cu FMI: mizele și premisele. Ce angajamente (nu) a respectat Guvernul în cadrul acestui acord.

Reprezentantul la Bucureşti al Fondului Monetar Internaţional, uruguaianul Guillermo Tolosa, a declarat joi că economia României va reveni în 2014 la un nivel similar perioadei premergătoare crizei economice, dar că ritmul de recuperare este mai lent decât în alte state.

Ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, a estimat, tot joi, o creştere economică în 2014 mai mare decât cea înregistrată anul trecut, când România a fost “campioana” europeană la acest capitol. În urmă cu o săptămână, ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, anunţa că actualul acord al României cu FMI, care expiră la jumătatea anului 2015, este “cu siguranţă ultimul”.

*

Toate aceste declaraţii pregătesc, de fapt, sosirea delegaţiei FMI în România, delegaţie care luni, pe 2 iunie, va proceda la a treia evaluare a acordului stand-by.

Agenda oficială a discuţiilor

*- Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul trebuie să prezinte FMI o analiză privind eficienţa măsurii de reducere temporară a TVA la anumite produse de panificaţie.

Menţinerea pe viitor a cotei de 9%, eventual posibilitatea extinderii acesteia şi la alte produse alimentare, va fi discutată. O decizie fermă pe subiect va fi, foarte probabil, amânată.

*- Guvernul va informa misiunea FMI în legătură cu stadiul noilor proiecte menite să aducă venituri suplimentare la buget: noul regim de impozitare şi evaluare al proprietăţilor şi redevenţele valabile în perioada 2015-2024.

*- Misiunea FMI va analiza execuţia bugetară pe primele patru luni, din perspectiva încasărilor la buget. Discuţiile se vor axa pe respectarea ţintei de deficit, care în acest moment este controlat prin reducerea cheltuielilor bugetare.

*- Guvernul va prezenta perspectiva îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare, în baza încasărilor suplimentare din acciza la carburanţi şi din aplicarea taxei pe construcţii speciale. La acest ultim punct, guvernul va încerca să găsească, de comun acord cu FMI, o rezolvare a numeroaselor solicitări de exceptare de la plata acestei taxe.

Controverse privind reducerea CAS

Principalul subiect, cu importantă miză de imagine, este posibila reducere a CAS cu 5 puncte procentuale.

În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta declara că reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajator se află în topul listei subiectelor care vor fi abordate în cadrul întâlnirii cu delegaţia FMI.

La mijlocul săptămânii, miercuri, ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, declara agenției Mediafax că la această misiune nu se va negocia rectificarea bugetară.

Această rectificare, spunea Liviu Voinea, va face obiectul discuţiilor la vizita suplimentară a FMI din iulie, urmând să fie aprobată de guvern în august.

Cum scăderea CAS este posibilă numai la rectificare, atunci aceasta nu s-ar mai putea aplica de la 1 iulie, cum anunţau premierul Ponta şi ministrul Ioana Petrescu.

Opinia FMI este că cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor, iar Guvernul ar avea timp să găsească măsuri de compensare a deficitului bugetar. Printre aceste măsuri, FMI sugera “lărgirea bazei de impozitare şi reevaluarea excepţiilor acordate contributorilor la buget”.

În anul alegerilor prezidenţiale, premierul Victor Ponta a declarat pe marginea subiectului: “Pierderea la buget rezultată din scăderea CAS cu 5 puncte din iulie, de 2,6 miliarde lei pe un semestru, nu poate fi acoperită decât prin reduceri de cheltuieli, creşteri de taxe şi majorarea deficitului. Deficitul nu poate urca, iar cheltuielile nu pot fi reduse.”

Opiniile rezidentului FMI, un preambul al vizitei

Economia României va reajunge în acest an la nivelul PIB din perioada pre-criză, însă recuperarea este mai lentă faţă de alte state afectate dur de criză, cu minusuri la absorbţia fondurilor UE, infrastructură, companii de stat, dar cu oportunităţi în domenii precum energie şi export, potrivit FMI.

“România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (…) Aşteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa (foto), reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.

El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

„Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor”, a spus Guillermo Tolosa.

Oficialul FMI a arătat că exporturile din România reprezintă doar 40% din PIB, în timp ce în alte state se ajunge la un nivel de 100%.

Pe de altă parte, absorbţia slabă a fondurilor UE plasează România pe ultimul loc, deficit pe care trebuie să-l acopere rapid, întrucât alte state precum Polonia au profitat de banii europeni pentru a-şi reveni din criză şi a relua creşterea economică susţinută.

Infrastructura este unul dintre capitolele care înfrânează evoluţia economică, România situându-se la distanţă considerabilă faţă de celelalte state UE privind situaţia infrastructurii, în special cea din domeniul transportului feroviar şi electric, doar Bulgaria plasându-se pe o poziţie inferioară.

Totodată, controlul statului în proporţie semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluţia acestora, spune Guillermo Tolosa, care atrage atenţia asupra arieratelor înregistrate de întreprinderile de stat, de 1% din PIB.

Angajamentele guvernului pentru ultimul acord. Ce s-a realizat până acum.

În continuare, un rezumat al măsurile promise de guvern în Scrisoarea de intenție semnată cu FMI. Şi stadiul de implementare:

• Nu se reduce CAS fără lărgirea bazei de impozitare. În discuţie. Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să scadă cotele de contribuţii de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA.
• Creşterea salariilor bugetari, în funcţie de evoluţia încasărilor. În suspensie. Cheltuielile cu salariile din sectorul public urmau să crească cu 1 miliard lei începând din 2014. Singurele majorări acordate au fost conjuncturale.
• Analiză a pensiilor private. În analiză. Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.
• Restructurare agresivă la CFR, urmată de privatizare. În aşteptare. Guvernul şi FMI au decis ca CFR Marfă să fie restructurată “agresiv”, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor învechite ca fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat datorii faţă de companie. Pentru CFR Marfă a fost stabilită o nouă ţintă trimestrială de arierate, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile şi penalităţile pentru arieratele existente, arată scrisoarea de intenţie convenită de guvern cu FMI. Guvernul estima că privatizarea companiei va fi încheiată până cel târziu mai 2015.
• Închirierea sau închiderea a 1.600 km linii cale ferată. În stadiu de strategie. Guvernul a convenit cu FMI ca până la finele anului 2013 să decidă închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferată şi să aplice aceleaşi proceduri pe parcursul anului 2014 pentru alţi 900 kilometri linii CFR, pentru a obţine economii calculate la 70 de milioane lei anual.
• Nou Cod al insolvenţei. Bifat. Guvernul a asigurat Fondul Monetar Internaţional că va înainta Parlamentului un nou proiect care să reglementeze procedura insolvenţei, cu prevederi mai clare care să sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile şi să asigure “ieşirea rapidă” a firmelor neviabile. Votat de Parlament în aprilie.
• Taxele locale pentru persoane fizice, urcate cât vor primarii. Realizat. Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
• Fără faliment personal. Realizat. Guvernul s-a angajat din nou faţă de FMI şi CE că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi “subminată” disciplina de plată a ratelor la credite.
• Ajustarea sectorului public. Deocamdată, nicio veste. Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va continua să ajusteze dimensiunea sectorului public, prin neînlocuirea angajaţilor care ies din sistem în urma concedierii, demisiei sau pensionării şi prin identificarea suprapunerilor de atribuţii ale angajaţilor.

În martie 2014, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.