„Am decis sa ridic exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de Urgenta. Aceasta va pleca, in cateva minute, spre Curtea Constitutionala”, a anunțat vineri Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, după ce i-au cerut să facă acest lucru președintele Klaus Iohannis, procurorul general al României și sutele de mii de protestatari care au ieșit în stradă în ultimele zile.
În criticile trimise la CCR, Avocatul Poporului precizează că, prin modul de reformulare a abuzului de serviciu, OUG scoate de sub incidența legii activitatea aproape întregii administrații.
Trei zile, Victor Ciorbea a refuzat să atace la CCR aducând tot felul de argumente care au fost anulate rând pe rând de diferite instituții. Vineri, el el și-a cerut scuze și a spus că regretă că s-a exprimat înainte de a vedea OUG și de analiza chestiunea.
Acum, el a fost atât de grăbit să trimit sesizarea la CCR, încât nu a mai studiat toate argumentele primite joi de la Augustin Lazăr, procurorul general, ci a preluat fragmente și a atașat întregul document la sesizarea sa adresată Curții Constituționale.
A găsit baza legală pentru a ataca la CCR OUG 13
Ciorbea i-a mulțumit și președintelui Klaus Iohannis, primul care a demontat pretextul folosit de Avocatul Poporului pentru a-și justifica inacțiunea în problema ordonanței care schimbă prevederi din codurile penale astfel încât politcienii să scape de dosarele pe care le au sau le-ar putea avea în viitor din cauza abuzului în serviciu.
Reamintim că, în urmă cu trei zile, Victor Ciorbea susținea că nu poate contesta o OUG care nu a intrat în vigoare.
Președintele Iohannis i-a explicat că se poate și există un preceden chiar în istoria instituției conduse de Ciorbea – OUG din 2013 privind insolvența, o reglementare declarată de CCR neconstituțională exact pe o sesizare a Avocatului Poporului.
Vineri, Ciorbea a recunoscut că Avocatul Poporului are calitatea procesuală activă în chestiunea OUG 13/ 2017.
Prin modul de reformulare a abuzului de serviciu, „OUG scoate de sub incidența legii activitatea aproape întregii administrații”
„În Ordonanța de Urgență se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu doar în situația în care avem de-a face cu o încălcare a legii stricto sensu, respectiv lege sau ordonanță de urgență. Or, din diverse decizii ale Curții Constituționale, reiese în mod clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă, lato sensu, a noțiunii de lege. (…) A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legilor, ordonanțelor și ordonanțelor de urgență și a nu ne referi la celelalte acte normative – hotărâri de guvern, ordine de ministru, hotărâri ale consiliilor județene și ale consiliilor municipale – înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea aproape întregii administrații”, a atras atenția Avocatul Poporului.
De asemenea, sesizarea trimisă la CCR atrage atenția că textul OUG introduce noi elemente de incertitudine și imprevizibilitate:
Guvernul nu a definit ce înseamnă „o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice”, introdusă ca alternativă la depășirea pragului de 200.000 de lei în definirea abuzului în serviciu. „Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine care este contrar cerințelor în materie”, a explicat Victor Ciorbea.
Nu se justifică urgența, Guvernul a invocat fals o directivă europeană
Criticile de neconstituționalitate, atât cele extrinseci, cât și cele intrinseci, au fost preluate din stufoasele analize realizate de specialiștii din CSM sau Parchetul General (documentul ce i-a fost trimis joi seara de către Augustin Lazăr are 25 de pagini):
„Guvernul a spus că ordonanța că este necesară pentru a transpune o directivă a UE, ori verificând acea directivă am constatat că termenul de implementare este 1 aprilie 2018. Prin urmare este un termen suficient de lung pentru a putea fi dezbăută în cadrul Parlamentului pe baza unui proiect de lege. Nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență. În legătură cu acest aspect, CCR a precizat în decizii mai vechi că se justifică ordonanța de urgență în cazul în care se declanșează procedura de infringement, ceea ce nu este cazul în speță”, a explicat Victor Ciorbea.
