Oficialii de la Bruxelles își trag sufletul după alegerile organizate în câteva importante state membre în 2017, dar nu mai e mult și reîncep emoțiile.
Politico trece în revistă ”greii Europei” care se pregătesc de acțiune- de la Rusia lui Vladimir Putin, la Ungaria lui Viktor Orban, Italia, unde Silvio Berlusconi pare din nou pus pe fapte mari, sau Polonia, unde alegerile locale s-ar organiza după una dintre modificările legislative contestate de către Uniunea Europeană.
Alegeri prezidențiale în Cehia- 12-13 ianuarie
Provocator și evident ignorând regulile corectitudinii politice, Miloš Zeman speră în obținerea unui nou mandat, după ce a devenit, în 2013, primul președinte al Cehiei ales direct. Dacă speranțele lui Zeman se adeveresc și dacă Andrej Babiš, privit ca populist la Bruxelles, reușește să formeze un guvern stabil, atunci pentru Comisia Europeană va fi mult mai greu să determine Cehia să îi respecte dorințele în chestiuni delicate, precum migrația.
Miloš Zeman ar putea câștiga relaxat primul tur (organizat pe 12-13 ianuarie), dar ar putea avea un dificil tur doi de scrutin (26-27 ianuarie) dacă nu obține din prima majoritatea.
Cel mai de seamă competitor estes Jiří Drahoš, fost președinte al Academiei de Științe. Un recent sondaj difuzat de televiziunea națională cehă îi arată pe cei doi obținând primele două poziții după turul 1, fiind creditați cu același scor, 45%, într-un posibil tur 2.
Alegeri generale în Italia- 4 martie
În Italia se organizează alegeri pentru ambele camere ale Parlamentului, în premieră o nouă lege electorală urmând să guverneze scrutinul din 4 martie.
Noile reglementări favorizează coalițiile în detrimentul formațiunilor politice care se prezintă individual în alegeri, prevedere puternic contestată de Mișcarea 5 Stele, chiar dacă sondajele arată că formațiunea ar putea deveni cea mai importantă din Italia.
Experții politici avertizează însă: chiar dacă sondajele sunt conforme cu realitatea noul sistem nu va permite existența unui câștigător detașat, guvernarea putând să fie obținută doar în baza tradiționalelor negocieri politice.
De urmărit evoluția Forza Italia, partid condus de fostul premier Silvio Berlusconi, care a revenit ”în afaceri” după alegerile locale din noiembrie anul trecut din Sicilia și încearcă pentru scrutinul viitor o alianță cu Liga Nord a lui Matteo Salvini.
Berlusconi încercă să obțină anularea interdicție de a ocupa funcții publice emisă în 2013, după o condamnare într-un dosar de fraudă fiscală.
Alegeri prezidențiale în Rusia- 18 martie
Vladimir Putin, aflat la putere în Rusia în ultimii 18 ani, fie ca președinte, fie ca premier, vrea un nou mandat de președinte.
Pare că actualul președinte nu are competiție- nivelul său de apreciere depășește, oficial, 80%, și este pe cale să devină cel mai longeviv lider al Rusiei după dictatorul sovietic Iosif Stalin.
Situația din teren este însă ceva mai complicată- actuala putere a interzis candidatura rivalului politic Alexei Navalny, care și-a chemat susținătorii la boicotarea alegerilor.
La alegerile din martie concurează și Ksenia Sobchak, privită general drept ”candidat-marionetă” a Kremlinului.
Alegeri parlamentare în Ungaria- primăvara 2018
Data exactă a scrutinului rămâne încă să fie stabilită, dar un lucru e clar: partidul premierului Orban, Fidesz, are un important avans față de competitori. Partidul speră să obțină din nou majoritatea de două treimi în Parlament, care să îi permită aprobarea oricărui tip de inițiativă legislativă.
Pentru atingerea scopului, premierul Viktor Orban își face campanie dincolo de granițele țării, în comunitățile maghiare din țările învecinate.
Cel mai mare rival politic al premierului Orban este formațiunea de extremă dreapta, Jobbik. Chiar dacă nu candidează, un loc central în campania electorală din Ungaria îl ocupă miliardarul american George Soros, altădată aliat al lui Viktor Orban. Actualul preemier îl acuză vehement pe Soros că îl subminează.
Alegeri generale în Suedia- 9 septembrie
Premierul social-democrat Stefan Löfven speră să obțină un nou mandat ca șef al guvernului, iar sondajele par să îi îndreptățească speranțele.
Problema este că partenerul de coaliție, Verzii, graviteaaă periculos în sondaje în jurul pragului de intrare în Parlament (4%). Dacă Verzii nu trec acest prag, atunci social-democrații trebuie cu orice preț să găsească un nou partener dacă nu vrea să predea guvernarea.
”Pe val” pare să fie partidul naționalist Democrații Suedezi, care susține politicile anti-imigrație, văzut în sondaje a treia forță politică a Suediei.
Proaspătul președinte al Partidului Moderat, Ulf Kristersson, îi curtează puternic pe Democrații Suedezi în încercarea de a- detrona pe social-democrați.
Alegeri locale în Polonia- sfârșitul anului 2018
Cu un an înainte de alegerile locale, partidul de guvernământ a promovat o reformă electorală, PiS afirmând că noile reglementări transparentizează sistemul electoral. Între măsurile adoptate figurează schimbarea modului în care sunt aleși membrii comisiilor electorale, limitarea la 2 a numărului de mandate pentru un primar și anularea votului prin corespondență la alegerile locale.
Alături de alte modificări ale legilor Justiției, și modificarea legilor electorale a determinat Comisia Europeană să ia poziție față de acest stat, care se confruntă cu posibilitatea suspendării dreptului său de vot în cadrul UE.
Alte alegeri care se organizează în Europa:
- Alegeri prezidențiale în Cipru- 28 ianuarie
- Alegeri prezidențiale în Finlanda- 28 ianuarie
- Alegeri parlamentare în Slovenia- iulie 2018
- Alegeri parlamentare în Letonia- 6 octombrie
- Alegeri generale în Luxembourg- 17 octombrie
- Alegeri prezidențiale în Irlanda- noiembrie 2018
