De Marin Pana | 21.2.2012 .
Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.
În tabelul de mai jos, apar sumele totale ce vor trebui achitate de BNR şi Ministerul Finanţelor, exprimate în lei la cursul leu – DST ( abreviat XDR în engleză ) valabil luni, 20 februarie 2012.
Am ales moneda naţională din motive de uzanţe contabile europene, dar şi de percepţie mai corectă a dimensiunii efortului financiar făcut, prin raportare la PIB.
Plăţi pentru rambursarea împrumutului luat de la FMI 2012 – 2015:
Prima observaţie este că operaţiunea de conversie a datoriei dinspre instituţia financiară mondială spre pieţele private implică aproape 9% din PIB pe parcursul a cinci ani. 70% din această presiune pe gestiunea finanţelor publice se va concentra în 2013 şi 2014.
Anul 2012 apare, din această perspectivă, ca un an de exerciţiu pentru ce va urma şi ca un examen de imagine pentru percepţia investitorilor străini sau români. Evident, se vor putea rostogoli inclusiv dobânzile, sau se poate lua decizia, puţin probabilă de diminua soldul datoriei.
Mai important este, însă, la ce dobândă vom putea obţine finanţare pentru a nu plăti dobânzi exagerat de mari. Aici intervine atuul deţinerii unui acord preventiv şi se explică evocarea posibilităţii de a mai încheia şi alt acord, nu neapărat cu bani FMI, dată fiind deplasarea accentului spre UE, dar neapărat cu girul FMI.
Dacă admitem varianta plăţii efective a dobânzilor şi păstrarea datoriei la acelaşi nivel, rezultă că vom avea de dat în acest an aproximativ 0,25% din PIB, anul viitor 0,20% din PIB iar în 2014 0,05% din PIB, pentru 2015 şi 2016 valorile fiind, practic, neglijabile.
Revenind la 2012, sumele de plată sunt (la cursul actual) câte 637 milioane euro în datele de 6 august şi 6 noiembrie şi 250 milioane euro pe 21 decembrie. Adică ceva mai mult de 1,5 miliarde euro, bani ce vor trebui adunaţi prin emisiuni de obligaţiuni şi mutaţi ca termen de plată preferabil pe termen mediu, undeva spre 2015 – 2017.
La o dobândă aproximativ dublă faţă de cea percepută de FMI, undeva în jur de 3%, dobânda va însemna, în loc de 0,25% din PIB, 0,5% din PIB, dacă am bate pasul pe loc cu nivelul PIB exprimat în euro. Adică exact deficitul structural permis prin Pactul de stabilitate fiscală.
De aici, rezultă că trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru a reduce dobânda la care ne împrumutăm, să nu mai creştem nivelul datoriei publice şi să majorăm cât mai repede PIB-ul în termeni reali. Cu cât dobânda va însemna mai puţin, cu atât vom putea folosi banii în alte direcţii.
Pentru a nu afecta perspectivele de relansare printr-o politică de austeritate de tristă amintire, cea mai bună strategie pare a fi reducerea pe termen mediu şi lung a ponderii datoriei publice în PIB pe baza creşterii PIB şi nu a reducerii soldului acesteia.
Vom reveni cu discuţia privind rambursarea sumelor împrumutate de la Comisia Europeană.
Citeşte şi:
Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată
... 
Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012.
Cu un rezultat provizoriu de
... 
Potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, câștigul salarial a pierdut 5% din puterea de cumpărare din anul 2008 și până anul trecut.
Valoarea comunicată recent pentru luna martie, respectiv 1.543 lei (rămasă după impozitarea celor 2.126 lei brut) nu reușește, încă, să marcheze revenirea la nivelul de plecare maxim atins pe economie și păstrat aproape integral în 2009.
... 
România a coborât 7 poziții față de anul 2011 în ceea ce privește relația cu mediul de afaceri. Clasamentul a fost întocmit de specialiștii Băncii Mondiale sub titulatura de , „Doing business 2012”, iar țara noastră a ajuns pe locul 72 din
... 
Pe data de 31 ianuarie 2012, cursdeguvernare.ro publica o analiză de natură să lămurească de ce toți cei implicați în odiseea reîntregirii salariilor au dreptate. ... Citeste mai departe »
In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »
Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »
Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »
In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »
Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »
Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »
21.2.2012, 5:09 pm
Interesant ar fi sa detaliati sumele platibile de BNR si sumele platibile de MF, pentru ca sunt lucruri total diferite…
22.2.2012, 10:45 am
Observatia este corecta dar diferenta nu e totala. Cea mai mare parte a datoriei catre FMI revine BNR, adica nu implica direct bugetul, dar reducerea rezervelor internationale slabeste pozitia pe piata valutara si mareste costurile de sustinere a cursului monedei nationale. De altfel, la momentul efectuarii platilor, cursul leu – DST nu va mai fi acelasi.
21.2.2012, 6:40 pm
[...] aici rambursarea imprumutului luat de la FMI 2012 – 2015 Sursa REALITATEA NEWSLETTER Aboneaza-te [...]
22.2.2012, 2:03 am
[...] 2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare. ncepând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI. În tabelul de mai jos, apar sumele totale ce vor trebui achitate de BNR şi Ministerul Finanţelor, exprimate în lei la cursul leu – DST ( abreviat XDR în engleză ) valabil luni, 20 februarie 2012. Am ales moneda naţională din motive de uzanţe contabile europene, dar şi de percepţie mai corectă a dimensiunii efortului financiar făcut, prin raportare la PIB.. Integral in Curs de Guvernare. [...]
22.2.2012, 8:46 am
[...] Vezi aici rambursarea împrumutului luat de la FMI 2012 – 2015. Articole asemănătoare:SOV renunță la Electroargeș!Contravenţii şi sancţiuni aplicate în cazul formularului 390Banii jandarmilor, la control! Șeful jandarmilor din Argeș câștigă 5.292 lei/lunăComentarii comentarii [...]
25.2.2012, 3:43 pm
Eu nu am luat nici un imprumut de la banci. Mie sa nu-mi cereti bani !
28.2.2012, 4:05 pm
[...] de guvernare: 2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma [...]
29.4.2012, 6:44 am
[...] Romania incepe plata la FMI in 2012 – [...]