Reprezentanţi din 17 state europene din interiorul şi din afara UE, între care şi România, discută vineri un plan de îmbunătăţire a infrastructurii energetice prin crearea unei reţele de gazoducte în sud-estul continentului, în vederea reducerii dependenţei de Rusia.
Decizia urmează să fie luată la o reuniune a miniştrilor de profil la Dubrovnik, Croaţia, la care va participa vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu uniunea energetică, Maros Sefcovic, relatează Bloomberg.
Statele membre UE participante sunt Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovenia şi Slovacia. Din afara UE participă Serbia, Albania, Bosnia şi Herzegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina.
Comisia Europeană încurajează colaborarea între state pentru protejarea aprovizionării cu energie în condiţiile în care Rusia asigură 27% din necesarul de gaze al Europei.
„Pe piaţă există încă blocaje şi constrângeri considerabile, care fac dificilă trecerea la surse alternative de aprovizionare şi reducerea dependenţei de Rusia”, a declarat Emily Stromquist, analist în domeniul energiei lainstitutul de cercetări Eurasia în Londra.
Comisarul Miguel Arias Canete, însărcinat cu probleme de climă şi energie, va participa la rândul său la discuţiile care vor porni de la o strategie anunţată în februarie.
Europa de Sud-Est este un element vital al discuţiilor politice de diversificare a furnizorilor de energie. Statele din regiune sunt situate între pieţele mari consumatoare de energie din vestul Europei şi zăcămintele de gaze de la Marea Caspică deţinute de Kazahstan, Turkmenistan şi Azerbaidjan.
Anul viitor, un consorţiu care include grupurile BP şi Statoil urmează să înceapă lucrările la Conducta Trans-Adriatică, prin care vor putea fi livrate gaze în Italia, Grecia, Albania şi Bulgaria.
Prin conducta South Stream la care Rusia a renunţat ar fi fost livrate gaze pe sub Marea Neagră, către Europa.
Alternativa Rusiei la South Stream este construcţia unei conducte spre Turcia şi Grecia.
Strategia UE este ca livrările de gaze să fie mai flexibile prin construcţia de noi conducte în sud-estul Europei, care să aibă capacitatea de inversare a fluxului.
Oficialii Comisiei au propus formarea unui grup de miniştri care să discute îmbunătăţirea infrastructurii de gaze la două luni după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anulat proiectul South Stream.
Mai multe proiecte sunt deja în faza de proiectare. Operatorul slovac de conducte Eustream are un plan de construcţie a conductei de gaze Eastring, din Slovacia până în sud-estul Europei, prin România. Conducta va fi conectată la Turcia via Bulgaria, a declarat în acest an premierul slovak Robert Fico.
Mai multe ţări vor „un coridor vertical de gaze”, care ar conecta România, Bulgaria şi Grecia. Proiectul ar implica construcţia de tronsoane inter-conectoare între Bulgaria şi Grecia şi România şi Bulgaria.
Miniştrii participanţi la reuniunea de la Dubrovnik vor alege mai multe proiecte de infrastructură care trebuie accelerate. Proiectele ar putea fi eligibile pentru finanţare din partea Băncii Europene pentru Investiţii, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi UE.
Investitorii speră că oficialii vor lua decizii concrete şi vor stabili termene concrete, a spus Stromquist. Ea a arătat că aceste proiecte nu sunt foarte costisitoare, dar impactul lor este considerabil, prin îmbunătăţirea concurenţei şi reducerea dependenţei de Rusia.
