1 iunie – Ziua Părinţilor: Cum stă România la numărul de copii per familie față de media UE

de Marin Pana | 2.6.2017 .

Cunoscută la noi drept Ziua Copilului, data de 1 iunie este, pe plan internaţional, Ziua Părinţilor, ceea ce explică în fapt şi de ce i s-a acordat statutul de zi liberă. Potrivit datelor Eurostat, anul trecut, în Uniunea Europeană au fost consemnată existenţa a circa 220 de milioane de gospodării, dintre care mai puţin de 30% (65,6 milioane) aveau în întreţinere măcar un copil dependent.

Sintagma ”copil dependent” desemnează orice persoană cu vârsta sub 15 ani sau persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani care era social şi economic dependentă de un alt membru al familiei (părinte sau adult).

În rândul statelor UE, proporţia cea mai ridicată a familiilor cu copii se regăseşte în Irlanda (41%), urmată de Cipru şi Polonia (ambele cu 38%) şi de tripleta Malta – Portugalia – Slovacia ( toate cu 36%). La polul opus, proporţia cea mai redusă a familiilor cu copii se regăseşte în Germania şi Finlanda (cu câte 22%), urmate de Suedia (25%), Austria (26%) şi Grecia (27%0.

În marea majoritate a stetelor membre UE, familiile constau în gospodării cu un singur copil, excepţiile fiind Olanda, Suedia, Irlanda şi Danemarca, unde ponderea celor cu doi copii sau mai mult este mai ridicată. Se poate observa o diferenţiere maximă a numărului de copii pe familie în Finlanda şi Suedia, precum şi una minima în Portugalia, situate pe ultimul loc în rândul ţărilor în care familiile au trei copii sau mai mult.

Asta deoarece cea mai mare pondere a familiilor cu trei copii sau mai mult apare în Irlanda ( 27%), urmată la mare distanţă de Finlanda (20%), Belgia (19%), Franţa, Olanda şi Marea Britanie. Cea mai mica pondere a acestui tip de familii se află în Bulgaria (5%), Portugalia (6%), Spania şi Italia (8%), Cehia şi Lituania (9%).

Pe ansamblul UE, 47% dintre gospodăriile cu copii aveau în component un singur copil, 40% doi copii şi doar 13% trei copii sau mai mult. Ceea ce arată foarte clar tendinţa de scădere a populaţiei din resurse demografice proprii (rata necesară pentru păstrarea numărului populaţiei este de 2,1 copii per familie) – vezi infograficul.

Proporţia cea mai ridicată a familiilor cu copii ce au un singur părinte se regăseşte în Danemarca (30%), urmată de Lituania (28%), Suedia (25%), Marea Britanie (21%), Franţa şi Letonia (20%). România apare pe locul doi la polul opus (în fine, avem şi noi o poziţie favorabilă), cu doar 7%, după Croaţia (5%), dar înaintea Greciei şi Slovaciei (câte 8%). Adică mai puţin de jumătate faţă de media UE (situate la 15%).

Ceea ce ne-ar poziţiona aparent şi în termeni relativi la practica europeană drept părinţi responsabili, dacă nu am fi căutat şi alte disponibile.

Întrucât în Anuarul Statistic al României pe anul 2016 nu am găsit acest tip de date referitoare la familiile cu copii în cele 80 de pagini şi 46 de tabele pe categorii de cercetări alocate populaţiei, am apelat la baza de date a Eurostat, pentru a vedea care e situaţia familiilor cu copii în România faţă de media UE.

Am descoperit, astfel, fără a mai prezenta in extenso datele pentru toate ţările UE că, între 2006 şi 2015, România a înregistrat cea mai mare scădere a ponderii cuplurilor cu copii dintre toate statele UE. Mai sugestiv, dacă la multe capitole nu ne-am aliniat rapid la bunele practici europene, am realizat cu maxima celeritate convergenţa reală exact acolo unde nu prea era cazul.

De ce s-a întâmplat acest lucru, care sunt evoluţiile constate oficial şi ce măsuri au foat luate pentru a stimula creşterea numărului de familii formate din adulţi care lucrează, cu copii bine îngrijiţi, care să devină membri productivi ai societăţii, rămâne să ne lămurească vreun partid politic încă neapărut şi orientat spre viitor, nu spre beneficii prezente obţinute din trecutul ţării.

Publicat la data de 2.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română