1 iunie – Ziua Părinţilor: Cum stă România la numărul de copii per familie față de media UE

de Marin Pana | 2.6.2017 .

Cunoscută la noi drept Ziua Copilului, data de 1 iunie este, pe plan internaţional, Ziua Părinţilor, ceea ce explică în fapt şi de ce i s-a acordat statutul de zi liberă. Potrivit datelor Eurostat, anul trecut, în Uniunea Europeană au fost consemnată existenţa a circa 220 de milioane de gospodării, dintre care mai puţin de 30% (65,6 milioane) aveau în întreţinere măcar un copil dependent.

Sintagma ”copil dependent” desemnează orice persoană cu vârsta sub 15 ani sau persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani care era social şi economic dependentă de un alt membru al familiei (părinte sau adult).

În rândul statelor UE, proporţia cea mai ridicată a familiilor cu copii se regăseşte în Irlanda (41%), urmată de Cipru şi Polonia (ambele cu 38%) şi de tripleta Malta – Portugalia – Slovacia ( toate cu 36%). La polul opus, proporţia cea mai redusă a familiilor cu copii se regăseşte în Germania şi Finlanda (cu câte 22%), urmate de Suedia (25%), Austria (26%) şi Grecia (27%0.

În marea majoritate a stetelor membre UE, familiile constau în gospodării cu un singur copil, excepţiile fiind Olanda, Suedia, Irlanda şi Danemarca, unde ponderea celor cu doi copii sau mai mult este mai ridicată. Se poate observa o diferenţiere maximă a numărului de copii pe familie în Finlanda şi Suedia, precum şi una minima în Portugalia, situate pe ultimul loc în rândul ţărilor în care familiile au trei copii sau mai mult.

Asta deoarece cea mai mare pondere a familiilor cu trei copii sau mai mult apare în Irlanda ( 27%), urmată la mare distanţă de Finlanda (20%), Belgia (19%), Franţa, Olanda şi Marea Britanie. Cea mai mica pondere a acestui tip de familii se află în Bulgaria (5%), Portugalia (6%), Spania şi Italia (8%), Cehia şi Lituania (9%).

Pe ansamblul UE, 47% dintre gospodăriile cu copii aveau în component un singur copil, 40% doi copii şi doar 13% trei copii sau mai mult. Ceea ce arată foarte clar tendinţa de scădere a populaţiei din resurse demografice proprii (rata necesară pentru păstrarea numărului populaţiei este de 2,1 copii per familie) – vezi infograficul.

Proporţia cea mai ridicată a familiilor cu copii ce au un singur părinte se regăseşte în Danemarca (30%), urmată de Lituania (28%), Suedia (25%), Marea Britanie (21%), Franţa şi Letonia (20%). România apare pe locul doi la polul opus (în fine, avem şi noi o poziţie favorabilă), cu doar 7%, după Croaţia (5%), dar înaintea Greciei şi Slovaciei (câte 8%). Adică mai puţin de jumătate faţă de media UE (situate la 15%).

Ceea ce ne-ar poziţiona aparent şi în termeni relativi la practica europeană drept părinţi responsabili, dacă nu am fi căutat şi alte disponibile.

Întrucât în Anuarul Statistic al României pe anul 2016 nu am găsit acest tip de date referitoare la familiile cu copii în cele 80 de pagini şi 46 de tabele pe categorii de cercetări alocate populaţiei, am apelat la baza de date a Eurostat, pentru a vedea care e situaţia familiilor cu copii în România faţă de media UE.

Am descoperit, astfel, fără a mai prezenta in extenso datele pentru toate ţările UE că, între 2006 şi 2015, România a înregistrat cea mai mare scădere a ponderii cuplurilor cu copii dintre toate statele UE. Mai sugestiv, dacă la multe capitole nu ne-am aliniat rapid la bunele practici europene, am realizat cu maxima celeritate convergenţa reală exact acolo unde nu prea era cazul.

De ce s-a întâmplat acest lucru, care sunt evoluţiile constate oficial şi ce măsuri au foat luate pentru a stimula creşterea numărului de familii formate din adulţi care lucrează, cu copii bine îngrijiţi, care să devină membri productivi ai societăţii, rămâne să ne lămurească vreun partid politic încă neapărut şi orientat spre viitor, nu spre beneficii prezente obţinute din trecutul ţării.

Publicat la data de 2.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română