”Impozitarea regresivă” și inutilitatea ei. Alternativa: Logica și avantajele economice și sociale ale indexării deducerilor

de Marin Pana | 17.2.2014 .

În ultimele săptămâni s-a reîntors în spațiul public ideea așa numitului ”impozit regresiv” – adus în discuție mai ales atunci când vine vorba de impozitarea salariaților cu venituri reduse. În această analiză vom demonstra că autoritățile au la îndemână și soluția și baza ei legală de-a ridica povara fiscală de pe salariile mici : simplu, și fără să bulversezi sistemul de impozitare.

De la ce pornim:

Inflația cumulată în perioada 2005 – 2013, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a fost de 67,2%.
În mod normal, această sumă, care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit, ar fi trebuit să fie indexată pentru a fi aceeași în termeni reali până la 418 lei. Valoare apropiată de indicatorul social de referință utilizat pentru acordarea beneficiilor sociale – 500 lei.

Pe parcursul guvernării Tăriceanu, deducerea de 250 lei a fost diminuată progresiv, până la anulare, pentru sumele între 1.000 lei și 3.000 lei și a dispărut complet peste această sumă. Așa s-a ajuns ca taxarea să fie efectiv mai mare la nivelul salariului mediu pe economie cu cota unică de 16%, decât cu fosta cotă progresivă între 18% și 40%.

Practic, efectul introducerii cotei unice de impozitare a fost epuizat treptat prin neindexarea deducerii personale și chiar diminuarea acestei deduceri pentru tot mai mulți salariați și membrii lor de familie. Astfel, de la nivelul de 77% raport între venitul salarial mediu net și venitul salarial mediu brut s-a coborât sub 73%, adică s-a revenit la situația din 2003, când se folosea impozitarea progresivă.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Acum, guvernul vehiculează în strategia de guvernare introducerea unei așa-numite ”impozitări regresive”, cu intoducerea unor cote reduse de 8% și 12% pentru salariile mai mici.

Posibilitate cu iz electoral, plecată tocmai de la neindexarea și neaplicarea uniformă a deducerii personale. De fapt, introducerea unor cote reduse nu ar fi deloc necesară dacă s-ar actualiza suma dedusă la impozitare.

Astfel, la nivelul salariului minim prevăzut pentru a doua jumătate a acestui an, respectiv 900 lei brut, varianta cu impozit de 8% pe venit aplicat venitului impozabil ce corespunde salariului minim pe economie ar duce exact la același rezultat pentru buzunarele unui salariat ca și păstrarea cotei unice la nivelul de 16% dar cu actualizarea deducerii la suma de 500 lei, adică indicatorul social de referință.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Aducerea deducerilor multiple existente în prezent (de 250 lei regresivă pentru salariați, 100 de lei pentru persoane aflate în întreținere, 740 lei și 1.000 lei pentru pensionari în diverse cazuri) la valoarea unică de 500 lei ar fi o abordare de bun-simț. În afară de manevrele electorale, nu există motive serioase pentru diferențiere și nici nu prea este constituțional să se acorde deduceri diferite pe considerente discutabile.

Referința și problemele

Valoarea indicatorului social de referinţă este de 500 lei, valoarea stabilită în 2008 și trecută cu vederea la indexare la fel ca și cea a deducerii personale. Reamintim că în funcție de indicatorul social de referință se acordă prin aplicarea unui indice social de inserţie:

– indemnizația de șomaj,

– indemnizația de creștere și îngrijire a copilului

– alocația de stat pentru copii

– alocația pentru susținerea familiei

– venitul minim garantat

– subvenția lunară de la stat pentru o perioadă de 12 sau 18 luni acordată angajatorilor

– scutirea la plata contribuției datorate de angajator la bugetul asigurărilor de șomaj pe timp de 12 luni, pentru angajarea persoanelor de peste 45 ani

– subvenția lunară pe perioada contractului de ucenicie

– decontarea cheltuielilor lunare cu pregătirea teoretică a ucenicului

– stimulentul financiar lunar pentru fiecare elev sau student încadrați în muncă (60 de zile lucrătoare/an)

Principala problemă a impozitării în trei trepte, de 8%, 12% și 16% este că redistribuie vag veniturile în favoarea celor cu câștiguri declarate mici, ceea ce nu justifică diminuarea sumelor colectate la buget.

În plus, nu asigură nici o țintire mai bună în funcție de necesități și nici posibilitatea unui spațiu fiscal lăsat pentru introducerea unor alte eventuale deduceri care să poată dirija consumul.

Ar trebui ajutați în mod real cei care muncesc și au persoane în întreținere, decât să se acorde tot felul de ajutoare de la stat, cu birocrația aferentă. De pildă, să nu se mai perceapă impozite pe venit sub 1.000 lei pentru cei care au un copil în întreținere sau 1.500 lei dacă soția nu are loc de muncă și nici nu mai primește ajutor de șomaj.

Ideea ar fi să se stimuleze munca declarată și scutită la impozitarea veniturilor dar pentru care să se perceapă taxele pentru pensie, sănătate și șomaj. Cu efecte benefice atât pentru bugetul statului cât și pentru titularul drepturilor menționate, care nu conștientizează efectele pe termen lung ale evaziunii fiscale pe termen scurt la impozitarea veniturilor.

Suntem în condițiile natalității scăzute și dirijate fiscal ca și cost de oportunitate prin sumele date de stat, nu neluate de stat. Dar nu este și nu trebuie să fie totuna impozitarea celor care au copii și a celor care nu au copii. Mai ales dacă vrem să avem generații viitoare capabile (eventual, măcar ca posibilitate dată de nivelul de trai al părinților) să ne asigure pensiile.

Prin urmare, pe considerente sociale fiscalitatea nu are de ce să fie diminuată universal ca și cotă procentuală. Ci diminuată prin majorarea deducerilor, țintit către categoriile cu venit redus pe membru de familie. La prima vedere, efectul pentru moment ar fi același.

La o privire mai atentă, am avea un instrument preponderent de politică economică și nu de politică electorală.

Publicat la data de 17.2.2014 .

4 comentarii

  1. de-a dura lex
    17.2.2014, 9:19 pm

    Despre ce impozitare regresivă vorbiți?
    Impozitarea regresivă înseamnă SCĂDEREA ratei impozitului la CREȘTEREA bazei de impozitare.
    SCĂDEREA ratei la SCĂDEREA bazei – precum acest 16-12-8 – este o impozitare PROGRESIVĂ – nu este altceva decât CREȘTEREA ratei la CREȘTEREA bazei, dar cu numerele prezentate descrescător.
    Veniturile mici ar fi impozitate cu 8%, cele puțin mai mari cu 12%, iar cele și mai mari cu 16% – este o impozitare progresivă „toată ziua”.

    • Cristian Grosu
      17.2.2014, 9:51 pm

      sunt convins că ați savurat nu doar textul și logica sa, ci și ghilimelele vorbirii curente, vizibile de la bun început în scris..

      • de-a dura lex
        18.2.2014, 7:26 am

        Iar eu sunt convins că dumneavoastră știți, ca și mine, că ghilimelele sunt folosite în mai multe scopuri, printre care și pentru a face referire la denumirile conceptelor (la cuvinte/expresii ca atare).
        O exprimare de genul «s-a reîntors […] ideea așa numitului ”impozit regresiv”», în care ghilimelele sunt folosite (sau TREBUIE folosite, cel puțin) pentru a marca denumirea unui concept, lasă să se înțelegeacă că este vorba chiar despre impozit regresiv, nu despre ceva denumit astfel în mod eronat.
        Încă o dată, ceva mai jos: «introducerea unei așa-numite ”impozitări regresive”».
        Prin asta s-a dat de înțeles, în modul cel mai explicit, că acea impozitare chiar așa se numește, „regresivă”.
        Probabil că autorul a dorit să scrie „așa-zisul” („așa-zisa”), expresie care spune că elementul referit nu ar fi, totuși, ca atare.
        Dar a scris „așa-numitul”, expresie care spune doar că elementul referit se numește în acel mod.
        Iar din restul textului (l-am parcurs acum, cu atenție, a treia oară) nu rezultă defel că exprimarea „impozit regresiv”, cu privire la acel impozit anume adus în discuție, este eronată.
        Dimpotrivă: dacă cineva nu știe (prea bine) ce sunt impozitele progresiv și regresiv, învață din acest articol că acestă schemă de impozitare (16-12-8) chiar este regresivă.
        Da, am savurat textul și logica sa, dar asta nu înseamnă că trebuie să ignor o asemenea neglijență terminologică.
        Iar dumneavoastră, ca redactor-șef, în loc să fiți deranjat de atenționarea cu privire la o eroare, ar trebui să fiți preocupat de evitarea/corectarea unor astfel de erori.
        Scuze pentru intervenție!

  2. Ștefan A.
    17.2.2014, 10:26 pm

    In sistemul de pensii romanesc , pensiile pina la 1.000 lei nu sint impozitate . Aceasta “deducere” se aplica tuturor pensilor , indiferent de valoarea lor .
    Ca urmare :
    – pensie 2.000 lei e impozitata cu 8 % (160 lei)
    – pensie 4.000 lei e impozitata cu 12% (480 lei )
    – pensie 6.000 lei e impozitata cu 13,33% (800lei )
    Matematic , toate pensile din Romania beneficiaza de o impozitare mai mica de 16 %. Indiferent de valoarea lor reala .
    Deci ipotetica cota de impozitare cu 8- 12- 16 % e in realitate aplicata la pensi ( dar ascunsa). Cu paradoxul ca nu se ajunge niciodata sa fie aplicata cota de 16 % impozit pe pensi.
    In cazul salariilor , scutirea de impozit pe prima mie de lei nu exista. Aceasta este o grava discriminare fiscala in baza sursei de venit (pensie / salariu ).
    Evident ca in o astfel de situatie , unica solutie normala , echitabila si democratica e generalizarea scutirii de impozit a veniturilor pina la 1.000 lei /lunar . (astfel si cresterea salariului minim garantat nu ar mai fi un chin periodic )
    Tot matematic , pentru a evita incasari fiscale scazute la buget prin aplicarea cotelor utopice de 8-12-16 % ar trebui aplicata o impozitare progresiva dar cu alte valori . Tip 0-10-20-30 % . (e doar exemplu ) E absolut obligatoriu stabilirea cumpatata a pragurilor de venit pe care se aplica acest impozit pe venit . (unii platesc putin sau 0 , altii mai mult dar si in procente )
    O astfel de impozitare universala exclusiv pe persoanele fizice SI FARA DEOSEBIRE DE SURSA VENITULUI , ar produce:
    1- Intrarea in sistemul impozitarii progresive aplicat de absolut toate tarile dezvoltate si democratice de zeci de ani .
    2- Mai multi bani in buzunarul cetatenilor cu salarii mici (pensile mici sint deja protejate )
    3- Acelasi necesar de fonduri pentru pensi si salarii bugetare dar cu economii evidente (salariu, pensie bruta versus salariu, pensie neta ) si cresterea de incasari fiscale prin impozitul progresiv pe venit (de 0-10-20-30% ca exemplu)
    4- reducerea decalajelor si dinamicii profund injuste create de impozitul unic de 16 % care favorizeaza polarizarea cetatenilor in doar doua clase . Bogati si saraci prin eliminarea clasei medii .
    5- Cind in o tara ca Romania ai asigurate venituri de cel putin 10.000 euro/lunar unor angajati publici sau numiti politic ,(vezi BNR sau ASF ) e absurd sa nu vezi ca aceleasi venituri ar fi impozitate(prin impozitul progresiv existent in tari democratice ) cu cel putin 45 %. In tarile la care privim cu invidie si visam sa ajungem ca dezvoltare , justitie , echitate sociala .
    Aplicarea impozitului unic de 16 % a fost un avantaj pentru natiune dar doar pe partea de taxare a persoanelor juritice . Pentru persoanele fizice , cetateni , a fost si este o sursa de decalaje imense , pura propaganda electorala. Preconizatul impozit de 8-12-16 % nu rezolva absolut nimic .In cel mai bun caz asigura o “gaura” bugetara garantata .Pura demagogie sau lipsa de cunostinte matematice elementare .
    PS. Cu cota de impozitare progresiva propusa ca exemplu in acest comentariu , se poate observa ca oricare crestere de venituri se poate incuraja simplu si eficient prin marirea pragului de aplicare a cotei de 0 % . Sau prin aplicarea modelului francez unde venitul intregii familii se imparte pe numarul de membri si rezultatul e supus impozitarii progresive in care prima cota de impozitare e tot 0 % .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5512 lei
4.0714 lei
5.2875 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română

fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id

cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia