joi

28 martie, 2024

17 februarie, 2014

În ultimele săptămâni s-a reîntors în spațiul public ideea așa numitului ”impozit regresiv” – adus în discuție mai ales atunci când vine vorba de impozitarea salariaților cu venituri reduse. În această analiză vom demonstra că autoritățile au la îndemână și soluția și baza ei legală de-a ridica povara fiscală de pe salariile mici : simplu, și fără să bulversezi sistemul de impozitare.

De la ce pornim:

Inflația cumulată în perioada 2005 – 2013, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a fost de 67,2%.
În mod normal, această sumă, care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit, ar fi trebuit să fie indexată pentru a fi aceeași în termeni reali până la 418 lei. Valoare apropiată de indicatorul social de referință utilizat pentru acordarea beneficiilor sociale – 500 lei.

Pe parcursul guvernării Tăriceanu, deducerea de 250 lei a fost diminuată progresiv, până la anulare, pentru sumele între 1.000 lei și 3.000 lei și a dispărut complet peste această sumă. Așa s-a ajuns ca taxarea să fie efectiv mai mare la nivelul salariului mediu pe economie cu cota unică de 16%, decât cu fosta cotă progresivă între 18% și 40%.

Practic, efectul introducerii cotei unice de impozitare a fost epuizat treptat prin neindexarea deducerii personale și chiar diminuarea acestei deduceri pentru tot mai mulți salariați și membrii lor de familie. Astfel, de la nivelul de 77% raport între venitul salarial mediu net și venitul salarial mediu brut s-a coborât sub 73%, adică s-a revenit la situația din 2003, când se folosea impozitarea progresivă.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Acum, guvernul vehiculează în strategia de guvernare introducerea unei așa-numite ”impozitări regresive”, cu intoducerea unor cote reduse de 8% și 12% pentru salariile mai mici.

Posibilitate cu iz electoral, plecată tocmai de la neindexarea și neaplicarea uniformă a deducerii personale. De fapt, introducerea unor cote reduse nu ar fi deloc necesară dacă s-ar actualiza suma dedusă la impozitare.


Astfel, la nivelul salariului minim prevăzut pentru a doua jumătate a acestui an, respectiv 900 lei brut, varianta cu impozit de 8% pe venit aplicat venitului impozabil ce corespunde salariului minim pe economie ar duce exact la același rezultat pentru buzunarele unui salariat ca și păstrarea cotei unice la nivelul de 16% dar cu actualizarea deducerii la suma de 500 lei, adică indicatorul social de referință.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Aducerea deducerilor multiple existente în prezent (de 250 lei regresivă pentru salariați, 100 de lei pentru persoane aflate în întreținere, 740 lei și 1.000 lei pentru pensionari în diverse cazuri) la valoarea unică de 500 lei ar fi o abordare de bun-simț. În afară de manevrele electorale, nu există motive serioase pentru diferențiere și nici nu prea este constituțional să se acorde deduceri diferite pe considerente discutabile.

Referința și problemele

Valoarea indicatorului social de referinţă este de 500 lei, valoarea stabilită în 2008 și trecută cu vederea la indexare la fel ca și cea a deducerii personale. Reamintim că în funcție de indicatorul social de referință se acordă prin aplicarea unui indice social de inserţie:

– indemnizația de șomaj,

– indemnizația de creștere și îngrijire a copilului

– alocația de stat pentru copii

– alocația pentru susținerea familiei

– venitul minim garantat

– subvenția lunară de la stat pentru o perioadă de 12 sau 18 luni acordată angajatorilor

– scutirea la plata contribuției datorate de angajator la bugetul asigurărilor de șomaj pe timp de 12 luni, pentru angajarea persoanelor de peste 45 ani

– subvenția lunară pe perioada contractului de ucenicie

– decontarea cheltuielilor lunare cu pregătirea teoretică a ucenicului

– stimulentul financiar lunar pentru fiecare elev sau student încadrați în muncă (60 de zile lucrătoare/an)

Principala problemă a impozitării în trei trepte, de 8%, 12% și 16% este că redistribuie vag veniturile în favoarea celor cu câștiguri declarate mici, ceea ce nu justifică diminuarea sumelor colectate la buget.

În plus, nu asigură nici o țintire mai bună în funcție de necesități și nici posibilitatea unui spațiu fiscal lăsat pentru introducerea unor alte eventuale deduceri care să poată dirija consumul.


Ar trebui ajutați în mod real cei care muncesc și au persoane în întreținere, decât să se acorde tot felul de ajutoare de la stat, cu birocrația aferentă. De pildă, să nu se mai perceapă impozite pe venit sub 1.000 lei pentru cei care au un copil în întreținere sau 1.500 lei dacă soția nu are loc de muncă și nici nu mai primește ajutor de șomaj.

Ideea ar fi să se stimuleze munca declarată și scutită la impozitarea veniturilor dar pentru care să se perceapă taxele pentru pensie, sănătate și șomaj. Cu efecte benefice atât pentru bugetul statului cât și pentru titularul drepturilor menționate, care nu conștientizează efectele pe termen lung ale evaziunii fiscale pe termen scurt la impozitarea veniturilor.

Suntem în condițiile natalității scăzute și dirijate fiscal ca și cost de oportunitate prin sumele date de stat, nu neluate de stat. Dar nu este și nu trebuie să fie totuna impozitarea celor care au copii și a celor care nu au copii. Mai ales dacă vrem să avem generații viitoare capabile (eventual, măcar ca posibilitate dată de nivelul de trai al părinților) să ne asigure pensiile.

Prin urmare, pe considerente sociale fiscalitatea nu are de ce să fie diminuată universal ca și cotă procentuală. Ci diminuată prin majorarea deducerilor, țintit către categoriile cu venit redus pe membru de familie. La prima vedere, efectul pentru moment ar fi același.

La o privire mai atentă, am avea un instrument preponderent de politică economică și nu de politică electorală.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Despre ce impozitare regresivă vorbiți?
    Impozitarea regresivă înseamnă SCĂDEREA ratei impozitului la CREȘTEREA bazei de impozitare.
    SCĂDEREA ratei la SCĂDEREA bazei – precum acest 16-12-8 – este o impozitare PROGRESIVĂ – nu este altceva decât CREȘTEREA ratei la CREȘTEREA bazei, dar cu numerele prezentate descrescător.
    Veniturile mici ar fi impozitate cu 8%, cele puțin mai mari cu 12%, iar cele și mai mari cu 16% – este o impozitare progresivă „toată ziua”.

    1. sunt convins că ați savurat nu doar textul și logica sa, ci și ghilimelele vorbirii curente, vizibile de la bun început în scris..

      1. Iar eu sunt convins că dumneavoastră știți, ca și mine, că ghilimelele sunt folosite în mai multe scopuri, printre care și pentru a face referire la denumirile conceptelor (la cuvinte/expresii ca atare).
        O exprimare de genul «s-a reîntors […] ideea așa numitului ”impozit regresiv”», în care ghilimelele sunt folosite (sau TREBUIE folosite, cel puțin) pentru a marca denumirea unui concept, lasă să se înțelegeacă că este vorba chiar despre impozit regresiv, nu despre ceva denumit astfel în mod eronat.
        Încă o dată, ceva mai jos: «introducerea unei așa-numite ”impozitări regresive”».
        Prin asta s-a dat de înțeles, în modul cel mai explicit, că acea impozitare chiar așa se numește, „regresivă”.
        Probabil că autorul a dorit să scrie „așa-zisul” („așa-zisa”), expresie care spune că elementul referit nu ar fi, totuși, ca atare.
        Dar a scris „așa-numitul”, expresie care spune doar că elementul referit se numește în acel mod.
        Iar din restul textului (l-am parcurs acum, cu atenție, a treia oară) nu rezultă defel că exprimarea „impozit regresiv”, cu privire la acel impozit anume adus în discuție, este eronată.
        Dimpotrivă: dacă cineva nu știe (prea bine) ce sunt impozitele progresiv și regresiv, învață din acest articol că acestă schemă de impozitare (16-12-8) chiar este regresivă.
        Da, am savurat textul și logica sa, dar asta nu înseamnă că trebuie să ignor o asemenea neglijență terminologică.
        Iar dumneavoastră, ca redactor-șef, în loc să fiți deranjat de atenționarea cu privire la o eroare, ar trebui să fiți preocupat de evitarea/corectarea unor astfel de erori.
        Scuze pentru intervenție!

  2. In sistemul de pensii romanesc , pensiile pina la 1.000 lei nu sint impozitate . Aceasta „deducere” se aplica tuturor pensilor , indiferent de valoarea lor .
    Ca urmare :
    – pensie 2.000 lei e impozitata cu 8 % (160 lei)
    – pensie 4.000 lei e impozitata cu 12% (480 lei )
    – pensie 6.000 lei e impozitata cu 13,33% (800lei )
    Matematic , toate pensile din Romania beneficiaza de o impozitare mai mica de 16 %. Indiferent de valoarea lor reala .
    Deci ipotetica cota de impozitare cu 8- 12- 16 % e in realitate aplicata la pensi ( dar ascunsa). Cu paradoxul ca nu se ajunge niciodata sa fie aplicata cota de 16 % impozit pe pensi.
    In cazul salariilor , scutirea de impozit pe prima mie de lei nu exista. Aceasta este o grava discriminare fiscala in baza sursei de venit (pensie / salariu ).
    Evident ca in o astfel de situatie , unica solutie normala , echitabila si democratica e generalizarea scutirii de impozit a veniturilor pina la 1.000 lei /lunar . (astfel si cresterea salariului minim garantat nu ar mai fi un chin periodic )
    Tot matematic , pentru a evita incasari fiscale scazute la buget prin aplicarea cotelor utopice de 8-12-16 % ar trebui aplicata o impozitare progresiva dar cu alte valori . Tip 0-10-20-30 % . (e doar exemplu ) E absolut obligatoriu stabilirea cumpatata a pragurilor de venit pe care se aplica acest impozit pe venit . (unii platesc putin sau 0 , altii mai mult dar si in procente )
    O astfel de impozitare universala exclusiv pe persoanele fizice SI FARA DEOSEBIRE DE SURSA VENITULUI , ar produce:
    1- Intrarea in sistemul impozitarii progresive aplicat de absolut toate tarile dezvoltate si democratice de zeci de ani .
    2- Mai multi bani in buzunarul cetatenilor cu salarii mici (pensile mici sint deja protejate )
    3- Acelasi necesar de fonduri pentru pensi si salarii bugetare dar cu economii evidente (salariu, pensie bruta versus salariu, pensie neta ) si cresterea de incasari fiscale prin impozitul progresiv pe venit (de 0-10-20-30% ca exemplu)
    4- reducerea decalajelor si dinamicii profund injuste create de impozitul unic de 16 % care favorizeaza polarizarea cetatenilor in doar doua clase . Bogati si saraci prin eliminarea clasei medii .
    5- Cind in o tara ca Romania ai asigurate venituri de cel putin 10.000 euro/lunar unor angajati publici sau numiti politic ,(vezi BNR sau ASF ) e absurd sa nu vezi ca aceleasi venituri ar fi impozitate(prin impozitul progresiv existent in tari democratice ) cu cel putin 45 %. In tarile la care privim cu invidie si visam sa ajungem ca dezvoltare , justitie , echitate sociala .
    Aplicarea impozitului unic de 16 % a fost un avantaj pentru natiune dar doar pe partea de taxare a persoanelor juritice . Pentru persoanele fizice , cetateni , a fost si este o sursa de decalaje imense , pura propaganda electorala. Preconizatul impozit de 8-12-16 % nu rezolva absolut nimic .In cel mai bun caz asigura o „gaura” bugetara garantata .Pura demagogie sau lipsa de cunostinte matematice elementare .
    PS. Cu cota de impozitare progresiva propusa ca exemplu in acest comentariu , se poate observa ca oricare crestere de venituri se poate incuraja simplu si eficient prin marirea pragului de aplicare a cotei de 0 % . Sau prin aplicarea modelului francez unde venitul intregii familii se imparte pe numarul de membri si rezultatul e supus impozitarii progresive in care prima cota de impozitare e tot 0 % .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Despre ce impozitare regresivă vorbiți?
    Impozitarea regresivă înseamnă SCĂDEREA ratei impozitului la CREȘTEREA bazei de impozitare.
    SCĂDEREA ratei la SCĂDEREA bazei – precum acest 16-12-8 – este o impozitare PROGRESIVĂ – nu este altceva decât CREȘTEREA ratei la CREȘTEREA bazei, dar cu numerele prezentate descrescător.
    Veniturile mici ar fi impozitate cu 8%, cele puțin mai mari cu 12%, iar cele și mai mari cu 16% – este o impozitare progresivă „toată ziua”.

    1. sunt convins că ați savurat nu doar textul și logica sa, ci și ghilimelele vorbirii curente, vizibile de la bun început în scris..

      1. Iar eu sunt convins că dumneavoastră știți, ca și mine, că ghilimelele sunt folosite în mai multe scopuri, printre care și pentru a face referire la denumirile conceptelor (la cuvinte/expresii ca atare).
        O exprimare de genul «s-a reîntors […] ideea așa numitului ”impozit regresiv”», în care ghilimelele sunt folosite (sau TREBUIE folosite, cel puțin) pentru a marca denumirea unui concept, lasă să se înțelegeacă că este vorba chiar despre impozit regresiv, nu despre ceva denumit astfel în mod eronat.
        Încă o dată, ceva mai jos: «introducerea unei așa-numite ”impozitări regresive”».
        Prin asta s-a dat de înțeles, în modul cel mai explicit, că acea impozitare chiar așa se numește, „regresivă”.
        Probabil că autorul a dorit să scrie „așa-zisul” („așa-zisa”), expresie care spune că elementul referit nu ar fi, totuși, ca atare.
        Dar a scris „așa-numitul”, expresie care spune doar că elementul referit se numește în acel mod.
        Iar din restul textului (l-am parcurs acum, cu atenție, a treia oară) nu rezultă defel că exprimarea „impozit regresiv”, cu privire la acel impozit anume adus în discuție, este eronată.
        Dimpotrivă: dacă cineva nu știe (prea bine) ce sunt impozitele progresiv și regresiv, învață din acest articol că acestă schemă de impozitare (16-12-8) chiar este regresivă.
        Da, am savurat textul și logica sa, dar asta nu înseamnă că trebuie să ignor o asemenea neglijență terminologică.
        Iar dumneavoastră, ca redactor-șef, în loc să fiți deranjat de atenționarea cu privire la o eroare, ar trebui să fiți preocupat de evitarea/corectarea unor astfel de erori.
        Scuze pentru intervenție!

  2. In sistemul de pensii romanesc , pensiile pina la 1.000 lei nu sint impozitate . Aceasta „deducere” se aplica tuturor pensilor , indiferent de valoarea lor .
    Ca urmare :
    – pensie 2.000 lei e impozitata cu 8 % (160 lei)
    – pensie 4.000 lei e impozitata cu 12% (480 lei )
    – pensie 6.000 lei e impozitata cu 13,33% (800lei )
    Matematic , toate pensile din Romania beneficiaza de o impozitare mai mica de 16 %. Indiferent de valoarea lor reala .
    Deci ipotetica cota de impozitare cu 8- 12- 16 % e in realitate aplicata la pensi ( dar ascunsa). Cu paradoxul ca nu se ajunge niciodata sa fie aplicata cota de 16 % impozit pe pensi.
    In cazul salariilor , scutirea de impozit pe prima mie de lei nu exista. Aceasta este o grava discriminare fiscala in baza sursei de venit (pensie / salariu ).
    Evident ca in o astfel de situatie , unica solutie normala , echitabila si democratica e generalizarea scutirii de impozit a veniturilor pina la 1.000 lei /lunar . (astfel si cresterea salariului minim garantat nu ar mai fi un chin periodic )
    Tot matematic , pentru a evita incasari fiscale scazute la buget prin aplicarea cotelor utopice de 8-12-16 % ar trebui aplicata o impozitare progresiva dar cu alte valori . Tip 0-10-20-30 % . (e doar exemplu ) E absolut obligatoriu stabilirea cumpatata a pragurilor de venit pe care se aplica acest impozit pe venit . (unii platesc putin sau 0 , altii mai mult dar si in procente )
    O astfel de impozitare universala exclusiv pe persoanele fizice SI FARA DEOSEBIRE DE SURSA VENITULUI , ar produce:
    1- Intrarea in sistemul impozitarii progresive aplicat de absolut toate tarile dezvoltate si democratice de zeci de ani .
    2- Mai multi bani in buzunarul cetatenilor cu salarii mici (pensile mici sint deja protejate )
    3- Acelasi necesar de fonduri pentru pensi si salarii bugetare dar cu economii evidente (salariu, pensie bruta versus salariu, pensie neta ) si cresterea de incasari fiscale prin impozitul progresiv pe venit (de 0-10-20-30% ca exemplu)
    4- reducerea decalajelor si dinamicii profund injuste create de impozitul unic de 16 % care favorizeaza polarizarea cetatenilor in doar doua clase . Bogati si saraci prin eliminarea clasei medii .
    5- Cind in o tara ca Romania ai asigurate venituri de cel putin 10.000 euro/lunar unor angajati publici sau numiti politic ,(vezi BNR sau ASF ) e absurd sa nu vezi ca aceleasi venituri ar fi impozitate(prin impozitul progresiv existent in tari democratice ) cu cel putin 45 %. In tarile la care privim cu invidie si visam sa ajungem ca dezvoltare , justitie , echitate sociala .
    Aplicarea impozitului unic de 16 % a fost un avantaj pentru natiune dar doar pe partea de taxare a persoanelor juritice . Pentru persoanele fizice , cetateni , a fost si este o sursa de decalaje imense , pura propaganda electorala. Preconizatul impozit de 8-12-16 % nu rezolva absolut nimic .In cel mai bun caz asigura o „gaura” bugetara garantata .Pura demagogie sau lipsa de cunostinte matematice elementare .
    PS. Cu cota de impozitare progresiva propusa ca exemplu in acest comentariu , se poate observa ca oricare crestere de venituri se poate incuraja simplu si eficient prin marirea pragului de aplicare a cotei de 0 % . Sau prin aplicarea modelului francez unde venitul intregii familii se imparte pe numarul de membri si rezultatul e supus impozitarii progresive in care prima cota de impozitare e tot 0 % .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: